1. [DEXI] bancagíu s.m. (fam.) Persoană care spune bancuri. pl. -gii. /banc2 + -agiu.
2. [DCR2] bancagiu s. m. Persoană care face bancuri ◊ „Se pare că și-au luat zborul și realitățile lor purtătoare, anume pontoșii, bancagiii, oamenii-banc, vectorii așa zisului haz de necaz.” D. 136/95 p. 7 (din banc + -agiu)
3. [Argou] bancagiu, bancagii, s. m. persoană care spune întruna glume spre amuzamentul anturajului său.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL