1. [DEX '09] BALAOACHEȘ, -Ă, balaoacheși, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Glumeț sau ir.) (Om) negricios, oacheș. 2. S. m. și f. (Depr.) Epitet dat unui țigan. – Bălai + oacheș.
2. [MDA2] balaoacheș, ~ă [At: VLAHUȚĂ, D. 65 / Pl: ~e / E: bălai + oacheș] 1-2 smf, a (Fir) (Om) negricios. 3 smf (Dep) Țigan.
3. [DEXI] balaoácheș, -ă adj., s.m., s.f. 1 adj., s.m., s.f. (glum., iron.) (Om) negricios, oacheș; (glum., iron.) balaian. 2 s.m., s.f. (deprec.) Țigan. • pl. -i, -e. /bălai + oacheș.
4. [CADE] ❍BALAOACHEȘ I. adj. iron. Oacheș: o fi tînărul ~ de azi dimineață (VLAH.). II. sm. iron. Olten. Mold. Poreclă dată Țiganului: Mă, balaoacheșe, dar foaia ta vorbește? (ȘEZ.) [balaur + oacheș].
5. [DLRLC] BALAOACHEȘ, -Ă, balaoacheși, -e, adj. (În glumă sau în ironie; despre culoarea feței la oameni) Negricios, oacheș. Era lume amestecată în curtea caretașului Ferenț... Vreo doi erau balaoacheși la față. PAS, L. I 75. Mergem la Peșteră? – Da, și s-a mai mărit caravana, merge și d-l Dan. – N-am onoarea [să-l cunosc]. O fi tînărul balaoacheș de azi-dimineață... VLAHUȚĂ, O. AL. II 41.
6. [DLRM] BALAOACHEȘ, -Ă, balaoacheși, -e, adj. (Glumeț sau ir.; despre culoarea feței) Negricios, oacheș. – Din bălai + oacheș.
7. [Scriban] balaoácheș, -ă adj. (bălaĭ și oacheș). Atribut ironic Țiganilor (fiindcă-s prea oacheșĭ).
8. [MDA2] bălăoacheș, ~ă a vz balaoacheș
9. [DOOM 3] balaoacheș (desp. -oa-) adj. m., s. m., pl. balaoacheși; adj. f., s. f. balaoacheșă, art. balaoacheșa, pl. balaoacheșe
10. [DOOM 2] balaoacheș (-oa-) adj. m., s. m., pl. balaoacheși; adj. f., s. f. balaoacheșă, art. balaoacheșa, pl. balaoacheșe
11. [Argou] balaoacheș, -ă balaoacheși, -e s. m., s. f. (peior.) țigan
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL