Definiție și ce înseamnă baccelit

1. [DEX '09] BACCELIT, -Ă, bacceliți, -te, adj. (Fam.; despre oameni și despre obrazul lor) Îmbătrânit. ♦ Gras, lăbărțat. – V. bacceli.

2. [MDA2] baccelit1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: bacceli] (Fam; prt) 1-3 Baccelire (1-3).

3. [MDA2] baccelit2, ~ă [At: DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: bacceli] (Fam; prt) 1-2 sm, a (Bătrân) care este decăzut fizic. 3-4 sm, a (Bătrân) care are idei învechite. 5 a (Fig) Gras. 6 a Lăbărțat.

4. [DEXI] baccelít, -ă adj. (despre oameni) Care s-a ramolit. • pl. -ți, -te. /v. bacceli.

5. [DEX '98] BACCELIT, -Ă, bacceliți, -te, adj. (Fam.; despre oameni și despre obrazul lor) Îmbătrânit. ◊ Gras, lăbărțat. – V. bacceli.

6. [Șăineanu, ed. VI] baccelit a. ramolit.

7. [DEX '09] BACCELI, baccelesc, vb. IV. Refl. 1. A îmbătrâni, a se ramoli, a deveni baccea. 2. (Fam.) A se îngrășa, a se lăbărța. – Din baccea.

8. [MDA2] bacceli vr [At: DA ms / Pzi: ~lesc / E: baccea] (Fam; prt) 1-3 A deveni baccea (1-3).

9. [DEXI] baccelí vb. IV. refl. (despre oameni) 1 (deprec.) A îmbătrîni, a se ramoli, a deveni baccea. 2 (fam.) A se îngrășa. • prez. ind. -esc. /baccele, pl. lui baccea + -i.

10. [CADE] BACCELI (-elesc) vb. refl. familiar A deveni baccea.

11. [DLRLC] BACCELI, baccelesc, vb. IV. Refl. (Despre oameni; adesea peiorativ) A îmbătrîni, a se vesteji, a se ramoli.

12. [DLRM] BACCELI, baccelesc, vb. IV. Refl. A îmbătrîni; a se ramoli. – Din baccea.

13. [Scriban] baccelésc (mă) v. refl. (d. baccea) Fam. Iron. Devin baccea, mă ramolesc.

14. [DOOM 3] bacceli (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă baccelesc, 3 sg. se baccelește, imperf. 1 sg. mă bacceleam; conj. prez. 1 sg. să mă baccelesc, 3 să se baccelească; imper. 2 sg. afirm. baccelește-te; ger. baccelindu-mă

15. [DOOM 2] bacceli (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se baccelește, imperf. 3 sg. se baccelea; conj. prez. 3 să se baccelească

16. [Argou] bacceli, baccelesc v. r. 1. a îmbătrâni, a se ramoli 2. a se îngrășa, a se lăți

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] DEZABIE, dezabieuri, s. n. Îmbrăcăminte ușoară (elegantă), purtată de femei în casă. […]
1. [DEX '09] DEZABONA, dezabonez, vb. I. Tranz. și refl. (Rar) A(-și) anula un abonament. […]
1. [MDA2] dezabonare sf [At: DN3 / Pl: ~nări / E: dezabona] (Rar) Anulare a […]
1. [DEX '09] DEZABONA, dezabonez, vb. I. Tranz. și refl. (Rar) A(-și) anula un abonament. […]
1. [DEX '09] DEZABURI, dezaburesc, vb. IV. Tranz. A înlătura aburul de pe geamuri. – […]
1. [MDA2] dezaburire sf [At: GORJAN, H. IV, 103/5 / S și: (înv) desa~ / […]
1. [MDA2] dezaburit1 sn [At: DLR ms / S și: (înv) desa~ / Pl: ~uri […]
1. [DEX '09] DEZABURITOR, dezaburitoare, s. n. Instalație împotriva aburirii geamurilor la autoturisme. – Dezaburi […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro