1. [DEX '09] BABORNIȚĂ, babornițe, s. f. Babă urâtă și rea; cotoroanță. ♦ Vrăjitoare. [Var.: (reg.) băborniță s. f.] – Contaminare între babă și bahorniță.
2. [MDA2] baborniță sf [At: ALECSANDRI, T. 357 / V: băb- / Pl: ~țe / E: srb baburina] 1-22 Băboi (1-22).
3. [DEXI] babórniță s.f. (peior.) Babă urîtă și rea, supărăcioasă, arțăgoasă; cotoroanță, (reg.) bahorniță. ◆ Vrăjitoare. pl. -e. și (reg.) băbórniță s.f. /babă + bahorniță, prin contaminare; cf. srb. baburina.
4. [CADE] BABORNIȚĂ, BĂBORNIȚĂ (pl. -țe) sf. familiar Babă urîtă și răutăcioasă, cotoroanță: nu-i e rușine băborniței să nebunească la bătrînețe? (ALECS.).
5. [DEX '98] BABORNIȚĂ, babornițe, s. f. Babă urâtă și rea; cotoroanță. ◊ Vrăjitoare. [Var.: băborniță s. f.] – contaminare între babă și bahorniță.
6. [DLRLC] BABORNIȚĂ, babornițe, s. f. (Peiorativ) Babă urîtă, rea, supărăcioasă, arțăgoasă; cotoroanță. (în forma băborniță) Nu-i e rușine băborniței să nebunească la bătrînețe și să vreie să-și facă un blestem ca aista... să te călugărească! ALECSANDRI, T. 56. ♦ Vrăjitoare. V. hîrcă, talpa-iadului, calul-dracului, mama-pădurii. Ei nu credeau în diavoli, în lumea de-apoi, în flăcările care călătoresc noaptea pe haturi... în știma apelor, în babornițele pădurilor. CAMILAR, TEM. 77. Babornița, cum aude aceasta, pe loc trimite s-o cheme, zicînd în gîndul său: După ce umblă ea nu se mînîncă. CREANGĂ, P. 99. – Variantă: băborniță s. f.
7. [DLRM] BABORNIȚĂ, babornițe, s. f. Babă urîtă și rea; cotoroanță. ♦ Vrăjitoare. [Var.: băborniță s. f.] – Din babă + suf. -or-niță.
8. [Șăineanu, ed. VI] baborniță f. (ironic) babă foarte bătrână.
9. [Scriban] babórniță V. bahorniță.
10. [DEX '09] BĂBORNIȚĂ s. f. v. baborniță.
11. [MDA2] băborniță sf vz baborniță
12. [DEXI] băbórniță s.f. v. baborniță.
13. [DLRLC] BĂBORNIȚĂ s. f. V. baborniță.
14. [Scriban] bahórniță f., pl. e (sîrb. báhornica, fărmăcătoare, d. bahoriti, a fărmăca). Munt. Vest. Babă de aspectu uneĭ fărmăcătoare, babă rea. În Munt. est, Mold. ba- și bă-borniță (după babă). V. cotoroanță, fărmăcătoare.
15. [Scriban] băborníță V. bahorniță.
16. [DOOM 3] baborniță s. f., g.-d. art. baborniței; pl. babornițe
17. [DOOM 2] baborniță s. f., g.-d. art. baborniței; pl. babornițe
18. [DRAM 2021] baborniță, babornițe, s.f. (reg.) Babă urâtă și rea; cotoroanță: „...nu știu cum o scoteam la socoată cu babornița asta” (Bilțiu, 1999: 86). – Din babă + bahorniță (DLRM, DEX, MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL