1. [MDA2] babaie sm [At: N. XENOPOL, ap. ȘIO / Pl: babai / E: tc baba] (Îrg) Tată.
2. [DEXI] babáie s.m. (reg.; fam.) Tată. • pl. -ai. g.-d. -iei. /<tc. baba.
3. [DLRLC] BABAIE s. m. (Mold., familiar și învechit) Tată, babacă.
4. [DLRM] BABAIE s. m. (Înv. și reg.) Babacă. – Din bab[acă] + suf. -aie.
5. [MDA2] babău[1] sf vz bobou
6. [MDA2] băbău1 sn [At: COMAN, GL. / Pl: ~bae / E: nct] (Reg) Pat acoperit cu un cearșaf, care are un fel de stelaje dedesubt, pentru rufe.
7. [MDA2] băbău2 sn vz bobou
8. [MDA2] bobou sn [At: (a. 1642) TEOFIL, ap. TDRG / V: bub-, bubău, băbău / Pl: ~ouă, (înv) -oaă, -oo / E: mg guba] 1-2 (îrg) Manta groasă de lână (sau de păr de capră cu lână), de culoare închisă, mai scurtă decât sarica (și cu mâneci foarte lungi) Cf ghebă, zeghe, țundră.
9. [MDA2] bubău sn vz bobou
10. [MDA2] bubou sn vz bobou
11. [DEXI] babău s.f. v. bobou.
12. [DEXI] bobou s.n. (înv., reg.) Manta groasă de lînă sau de păr de capră, de culoare închisă, mai scurtă decît sarica (și cu mîneci lungi). • pl. -uă. și babău s.f. /<magh. guba.
13. [CADE] BOBOU (pl. -ouă) sn. Trans. 👕 1 Manta groasă de pănură, cu mînecile foarte lungi, purtată mai ales de ciobani (🖼 520) ¶ 2 Sarică [comp. ung. guba].
14. [CADE] BUBĂU – BOBOU.
15. [Scriban] băbăŭ V. boboŭ.
16. [Scriban] bobóŭ n., pl. boboŭă, ca oŭ, oŭă, saŭ bobourĭ (cp. cu ung. guba). L.V. Sarică. Suman. – Azĭ. Trans. (buboŭ, bubăŭ, băbăŭ, pl. ăĭe). Suman scurt. V. dîrștină.
17. [Scriban] bubăŭ V. boboŭ.
18. [Scriban] bubóŭ V. Boboŭ.
19. [DOOM 3] babaie (înv., reg.) s. m., art. babaia, g.-d. babaie, art. babaiei
20. [DOOM 2] babaie (înv., reg.) s. m., art. babaia, g.-d. babaie, art. babaiei
21. [Argou] babaie, băbăi, s. f. babă.
22. [DLRLV] BOBOU s.n. (ȚR, Trans. SV) Haină țărănească, sarică. B: Portŭ. Bobou. Zeachie. ST. LEX., 271. Răpiia cine ce putea … cine ii, cine șube, cine buboao, cine pături, cine cizme. IM 1730, 105v; cf. CAZANIE 1642; MARDARIE, 202. C: Și schimbîndu-și portul, s-au îmbrăcat într-un bobou ciobănesc și așa de-abia au scăpat cu viața. GH. BRANCOVICI. // A: Petrecură în boboaă și piei de capră. DOSOFTEI, VS; cf. IM 1754, 75r. Variante: bubou (IM 1730, 105v; IM 1754, 75r). Etimologie: magh. guba.
23. [DLRLV] BUBOU s. n. v. bobou.
24. [DAR] bobou, s.n. (reg.) manta țărănească groasă, din lână; suman gros.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL