Definiție și ce înseamnă Burgund

1. [DEX '09] BURGUND, -Ă, burgunzi, -de, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din Burgundia. 2. Adj. Care aparține Burgundiei sau burgunzilor (1), privitor la Burgundia ori la burgunzi. – De la Burgundia (n. pr.).

2. [MDA2] burgund, ~ă [At: DEX-S / Pl: ~nzi, ~e / E: Burgundia] 1 smf Persoană din Burgundia. 2 a Din Burgundia.

3. [DEXI] burgund, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m. (la pl.) Locuitorii regatului Burgundiei; (și la sg.) persoană care făcea parte din locuitorii acestui regat sau era originară de acolo. 2 s.m., s.f. Persoană care face parte din populația de bază a regiunii Burgundia sau este originară de acolo; (la pl. m.) locuitorii Burgundiei. 3 adj. Care aparține Burgundiei sau burgunzilor, care se referă la Burgundia sau la burgunzi; originar din Burgundia. • pl. -zi, -de. /de la nm. pr. Burgundia, vechi regat, azi, provincie în Franța.

4. [DEX '98] BURGUND, -Ă, burgunzi, -de, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană născută și crescută în Burgundia. 2. Adj., s. m. și f. (Locuitor) din Burgundia. – De la Burgundia (n. pr.).

5. [Șăineanu, ed. VI] Burgunzi pl. popor germanic, așezat în Galia la începutul sec. V, unde fundă Burgundia, azi Bourgogne.

6. [DOOM 3] burgund adj. m., s. m., pl. burgunzi; adj. f., s. f. burgundă, pl. burgunde

7. [DOOM 2] burgund adj. m., s. m., pl. burgunzi; adj. f., s. f. burgundă, pl. burgunde

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] sămurele sfp [At: VICIU, GL. 74 / E: samuri (pll sam) + -ele] […]
1. [DEX '09] SEMINCIOARĂ, semincioare, s. f. Diminutiv al lui sămânță. [Var.: sămâncioară, sămincioară s.f […]
1. [DEX '09] SĂMÂNȚOS, -OASĂ, sămânțoși, -oase, adj., s. f. 1. Adj. (Despre fructe) Care […]
1. [DEX '09] SEMINȚERIE, semințerii, s. f. (Rar) Prăvălie unde se vând semințe de flori […]
1. [MDA2] sămăchișă sf [At: LB / V: (reg) samachisă, samachiș sn, ~iș sn, ~ăci~, […]
1. [MDA2] sămăcov sn [At: LIUBA-IANA, M. / Pl: ~oave / E: scr samokov] (Ban) […]
1. [MDA2] sămădaș sn [At: (a.1793) IORGA, S. D. XIII, 191 / Pl: ~uri / […]
[DAR] sămădui, sămăduiesc, vb. IV (reg.) a da seamă, a da socoteală de ceva. Sursă: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro