1. [DEX '09] BUFTEA, buftea, s. m. și f. (Fam. și glumeț) Om sau copil gras. – Buft + suf. -ea.
2. [MDA2] buftea1 sm vz buft
3. [MDA2] buftea2 si [At: SĂGHINESCU, S. 23 / V: buht~, ~te, (reg) ~ti, ~flea / E: buft + -ea] 1-2 Om gras (și buhăit).
4. [DEXI] buftea s.m., s.f. invar, (fam., glum.) Om mic de stat, gras (și buhăit). • și bufte, buhtea s.m., s.f. invar. /buft + -ea.
5. [CADE] BUFTEA sm. – BUFLEA [buft].
6. [DEX '98] BUFTEA s. m. invar. (Fam. și glumeț) Om sau copil gras. – Buft + suf. -ea.
7. [DLRLC] BUFTEA s. m. Calificativ dat unui om sau unui copil gras.
8. [DLRM] BUFTEA s. m. Calificativ dat unui om sau unui copil gras. – Din buft + suf. -ea.
9. [Șăineanu, ed. VI] Buftea f. sat și stațiune de cale ferată în jud. Ilfov, pe ambele maluri ale Colentinei.
10. [Șăineanu, ed. VI] buftea m. Mold. buflea. [Derivat din buft].
11. [Scriban] búftea (ea dift.) m., fără pl. gen. al luĭ (V. buft). Fam. Iron. Om scurt și gras. – În Munt. búflea.
12. [DEX '09] BUFT, bufturi, s. n. (Reg.) Pântece, burtă (de animal sau de om). – Et. nec.
13. [MDA2] bufliș sm vz buft
14. [MDA2] buft sn [At: TDRG / V: bufliș, bufta, bufte(a), bufti1 sm (A: nct) / Pl: ? / E: nct] (Reg) Pântece de animal sau de om.
15. [MDA2] bufta sm vz buft
16. [MDA2] bufte2 sm vz buftea2
17. [MDA2] bufte3 sm vz buft
18. [MDA2] bufti2 sm vz buftea2
19. [MDA2] bufti1 sm vz buft
20. [MDA2] bufti3 vr [At: I. CR. V, 62/ Pzi: ~tesc/ E: buft] (Mol, Buc) 1 A se îngrășa. 2 A se buhăi2. 3 A se supăra.
21. [DEXI] buft s.n. (reg.) Pîntece, burtă (de mamifer). Costițe de porc afumate, chiște și buft umplut (CR.). • pl. -uri. /cf. magh. bufti „prost”.
22. [DEXI] bufte2 s.m., s.f. invar. v. buftea.
23. [DEXI] bufti vb. IV. refl. (reg.) A se umfla, a se buhăi (de somn, de băutură). S-a buftit de băutură. ♦ (tr.) A fi prea plin. Lada-i buftită cu pînză. • prez.ind. -esc. /buft + -i.
24. [CADE] ❍BUFT sbst. Mold. 1 Burta mamiferelor, bărdăhan ¶ 2 pr. ext. familiar 🫀 Pîntecele omului.
25. [CADE] ❍BUFTI (-tesc) vb. refl. Mold. A se îndopa cu mîncare multă, a-și umfla pîntecele [buft].
26. [DLRLC] BOFT s. n. v. buft.
27. [DLRLC] BUFT, bufturi, s. n. (Mold.) Stomac sau burtă de mamifere. Costițe de porc afumate, chiște și buft umplut, trandafiri usturoiați și slănină de cea subțire, făcute de casă, tăiete la un loc, fripte bine în tigaie și cu mămăliguță caldă, se duc unse pe gît. CREANGĂ, A. 103. – Variantă: boft (CAMILAR, N. I 254) s. n.
28. [DLRM] BUFT, bufturi, s. n. (Reg.) Stomac sau burtă de mamifere. – Comp. magh. bufli.
29. [Șăineanu, ed. VI] buft n. Mold. 1. burta vitelor; 2. un fel de cartaboș: chiște și buft umplut CR. [Formă amplificată din buf, care exprimă ceva umflat].
30. [Scriban] boft V. buft.
31. [Scriban] buft n., pl. urĭ (ung. bufti, busnat, bucălat. V. buftea. Cp. cu bi- și ghiftuĭesc). Nord. Chișcă, stomah de porc. Cîrnaț (umplut cu carne tocată, pisat ș.a.) făcut din acest stomah. Fig. Iron. Om gras (Șez. 31, 112).[1]
32. [DOOM 3] !buftea s. m. și f., g.-d. art. lui buftea; pl. buftea
33. [DOOM 2] !buftea (persoană) (fam.) s. m. și f., g.-d. lui buftea; pl. buftea
34. [DOOM 2] *Buftea (nume de loc) s. propriu n.
35. [DOOM 3] buft (reg.) s. n., pl. bufturi
36. [DOOM 2] buft (reg.) s. n., pl. bufturi
37. [DE] BUFTEA 1. Lac de origine antropică (amenajat în 1937). situat pe rîul Colentina în dreptul orașului B., supr.: 307 ha; ad. max.: 6 m. Barajul (9 m înălțime) asigură un volum de c. 10 mil. m3 de apă folosită pentru alimentarea orașului, pentru irigații și agrement. Microhidrocentrală. Pe malul său se află Studioul Cinematografic „București”, construit în anii 1951-1956. 2. Oraș în Sectorul Agricol Ilfov; 19.309 loc. (1991). Fabrici de vată, de conserve din legume și fructe și de ambalaje metalice pentru ind. alim.; preparate din carne și lapte; produse de panificație. Filatură de bumbac. Combinat avicol. Atestat documentar cu numele de B. din 1778, dar cu o existență anterioară. Declarat oraș în 1968. – Preliminariile de la ~, tratat preliminar de pace semnat de România cu Puterile Centrale la 5/18 mart. 1918, care impunea cedarea către Puterile Centrale a unor însemnate părți din terit. României și subordonarea economiei țării capitalului german. A fost completat și definitivat prin Pacea de la București din mai 1918.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL