1. [MDA2] boian sm [At: DAMÉ, T. 181 / Pl: ~ieni / E: ns cf srb bojan, bg боцн] (Reg) Bou.
2. [CADE] BOIAN, -ANĂ sm. f. 🐒 Nume de bou (de vacă).
3. [Șăineanu, ed. VI] Boian n. 1. numele unui lac spre apus de Călărași; 2. târg în Bucovina: 7131 loc.
4. [DE] BOIAN 1. Porțiune înaltă a C. Române, în S acesteia, între Olt și Vedea, drenată de Călmățuiul teleormănean, limitată la N de Platforma Cotmeana și la S de Dunăre. Alt. max.: 171 m. Cereale și plante ind. 2. Cultură materială din neoliticul mijlociu, răspîndită în Muntenia și SE Transilvaniei (în mileniul 5-4 î. Hr.), caracterizată prin mai multe faze de dezvoltare și printr-o ceramică variat decorată. Denumită după așezarea de pe grădiștea Ulmilor din mijlocul fostului lac Boian, jud. Călărași.
5. [DRAM 2021] boian, -ă, boieni, -e, s.m.f., adj. 1. Persoană originară din localitatea Boiul Mare. 2. (Locuitor) din Boiul Mare. ■ (onom.) Boia(n), nume de familie în jud. Maram. – Din n. top. Boiu + suf. -ean.
6. [DRAM 2015] boian, -ă, boieni, -e, s.m.f., adj. – 1. Persoană originară din localitatea Boiu Mare. 2. (Locuitor) din Boiu Mare. ♦ (onom.) Boia, Boian, nume de familie (29 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din n. top. Boiu + suf. -ean.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL