1. [DEX '09] AȘTEPTARE, așteptări, s. f. Acțiunea de a (se) aștepta și rezultatul ei. ◊ Loc. adj. și adv. Peste (sau sub) așteptări = neașteptat de bun (sau de slab). – V. aștepta.
2. [MDA2] așteptare sf [At: VARLAAM, ap. HEM 2018 / Pl: ~tări / E: aștepta] 1 Oprire undeva pentru a fi de față la ceva, pentru a vedea pe cineva Si: adăstare, așteptat1, așteptătură (1). 2 (Îs) A fi în ~ A fi nerăbdător. 3 Lăsare a unui timp cuiva pentru a-și îndeplini o obligație, o promisiune, pentru a-și plăti o datorie Si: păsuire, așteptat1 (2), așteptătură (2). 4 Dorință ca ceva să se îndeplinească Si: așteptat1 (3), așteptătură (3). 5 (Îs) În ~a a ceva în timpul rămas până când ceva se va întâmpla. 6 Credință în Dumnezeu Si: așteptat1 (4), așteptătură (4). 7 Prevedere.
3. [CADE] AȘTEPTARE sf. 1 Faptul de a (se) aștepta ¶ 2 Sală de ~, sală în care se așteaptă la o gară, în localul unei instituțiuni, etc. ¶ 3 Ceea ce are cineva în gînd, ceea ce dorește, ceea ce plănuește cineva (întrebuințat de obiceiu la pl.): m’am înșelat în așteptările mele ¶ 4 În ~a..., lăsînd să treacă timp pînă...: în ~a unui loc mai bun, primește ce ți s’a dat.
4. [DLRLC] AȘTEPTARE, așteptări, s. f. 1. Acțiunea de a aștepta. Sală de așteptare. ▭ Au așteptat poftirea... însă au rămas cu așteptarea. PAS, L. I 111. După o așteptare de trei ceasuri în gară, în care n-a rămas om cu șapcă roșie sau hamal neintrebat și nedescusut, iată-i așezați într-un vagon. BASSARABESCU, V. 46. ◊ Expr. În așteptarea... = pînă să se întîmple... A fi în așteptare = a aștepta cu nerăbdare. Dar a nopții neagră mantă peste dealuri se lățește... Tot e groază și tăcere... umbra intră în mormînt. Lumea e în așteptare. ALEXANDRESCU, P. 135. 2. Presupunere, speranță, dorință (ca ceva să se împlinească). A întrece așteptările cuiva (sau orice așteptare). ▭ Cu ochii sclipind de însuflețire și de gînduri, de așteptări, de temeri ale viitorului, pe care numai el le știa, Rizea strigă din răsputeri: Mergem la trebunal să dăm foc la hîrtiile ciocoilor! Neam de neamul lor să nu mai știe unde le-a fost moșiile. DUMITRIU, B. F. 107. ◊ Expr. Peste așteptarea cuiva sau peste așteptări = mai mult decît și-ar fi putut închipui cineva, mai mult decît ar fi putut prevedea sau spera cineva. Sculîndu-se de la masă, se duse... și se întoarse numaidecît, peste așteptarea tuturor... aducînd niște scînduri, stinghii, odgoane și pînze. ISPIRESCU, L. 367.
5. [DLRM] AȘTEPTARE, așteptări, s. f. Acțiunea de a (se) aștepta. ◊ Expr. În așteptarea... = pînă să se întîmple... A fi în așteptare = a aștepta cu nerăbdare. ♦ Presupunere; speranță, dorință.
6. [Scriban] așteptáre f. Starea celuĭ care așteaptă: a fi în așteptare. Fig. Speranță: a înșela așteptările. Sală de așteptare, cameră de așteptat, maĭ ales la gărĭ.
7. [DEX '09] AȘTEPTA, aștept, vb. I. Tranz. 1. A sta undeva pentru a fi de față la ceva, pentru a vedea pe cineva etc.; a adăsta. ◊ Loc adv. La sfântul- (sau la moș-) așteaptă = niciodată. 2. A avea răbdare, a da cuiva răgaz pentru a face ceva; a păsui. ♦ (În construcții negative) A sta la îndoială; a ezita; a zăbovi. 3. A lăsa să treacă timpul sperând să... sau că... ♦ Refl. A crede, a-și închipui; a prevedea; a conta (pe ceva). – Lat. *astectare (= adspectare).
8. [MDA2] aștepta [At: COD. VOR. 15/4 / V: (îrg) -tăp- / Pzi: aștept / E: ml *astectare] 1 vt A sta undeva pentru a fi de față la ceva, pentru a vedea pe cineva etc. Si: a adăsta. 2 vt A da cuiva răgaz pentru a face ceva, a-și achita o datorie, a-și îndeplini obligație, promisiune Si: a păsui. 3 vi (îlav; irn) La sfântul (sau la moș) ~tă Niciodată. 4 vit (În propoziții negative) A sta la îndoială Si: a ezita. 5 vi (La imperativ) Stai puțin! 6 vi (D. obiecte) A sta undeva în vederea unei anumite utilizări. 7 vi (D. o muncă) A trebui să fie îndeplinită. 8 vt A spera ca cineva să facă ceva sau să se întâmple ceva. 9 vt (Abs) A crede în Dumnezeu. 10 vr (Șîe) A se ~ la una ca asta A fi pregătit pentru ceva.
9. [CADE] AȘTEAPTĂ (SFÎNTU-) numai în expr. familiară La sfîntu-Așteaptă, niciodată [aștepta].
10. [CADE] AȘTEPTA (aștept) I. vb. tr. 1 A sta într’un loc pînă să sosească cineva, pînă să vie sau să se întîmple ceva: l-am așteptat de geaba două ceasuri; aștept trenul; aștepta cu nerăbdare rezultatul ¶ 2 A dori un lucru, a fi mereu cu gîndul la el, a crede că după oare-care timp se va îndeplini: niște zile mari ca acestea le așteaptă și el cu mare bucurie (CRG.) ¶ 3 A fi hotărît să i se întîmple cuiva ceva: nu știe ce-l așteaptă ¶ 4 A da răgaz cuiva: mai așteaptă-mă cu plata. II. vb. intr. 1 A sta într’un loc pînă să vadă pe cineva, să vorbească cu el, a lăsa cîtva timp pînă să se îndeplinească ceva: spune-i să aștepte afară ¶ 2 ~ la mila cuiva, a nădăjdui în mila cuiva. III. vb. refl. A crede, a-și închipui că un lucru se va îndeplini într’un anumit fel: mă așteptam să se poarte altfel cu mine [lat. *astectare < exspectare].
11. [CADE] AȘTEPTAT I. adj. p. AȘTEPTA ¶¶ contr. NEAȘTEPTAT. II. sbst. 1 Faptul de a aștepta ¶ 2 Pe ~e, loc. adv. În așteptare: Unde ești, bădiță, frate, De mă lași pe ~e? (ALECS.-P.) .
12. [CADE] OMNES UNA MANET NOX (lat.) (Horațiu) = Pe toți ne așteaptă aceeași noapte; ne așteaptă moartea.
13. [DEX '98] AȘTEPTA, aștept, vb. I. Tranz. 1. A sta undeva pentru a fi de față la ceva, pentru a vedea pe cineva etc.; a adăsta. ◊ Loc. adv. La sfântu- (sau la moș-) așteaptă = niciodată. 2. A avea răbdare, a da cuiva răgaz pentru a face ceva; a păsui. ♦ (În construcții negative) A sta la îndoială; a ezita; a zăbovi. 3. A lăsa să treacă timpul sperând să... sau că... ♦ Refl. A crede, a-și închipui; a prevedea; a conta (pe ceva). – Lat. *astectare (= adspectare).
14. [DLRLC] AȘTEPTA, aștept, vb. I. Tranz. 1. A sta într-un loc pentru a fi de față cînd se întîmplă ceva, cînd se ivește sau vine cineva. V. adăsta. În mijlocul uliței îi așteptau [pe tractoriști] un grup de călăreți îmbrăcați în haine de sărbătoare, cu flori și steaguri. V. ROM. decembrie 1951, 173. [Pasărea] Stă și-așteaptă fără glas, Parcă să măsoare Cum se mută, ceas cu ceas, Umbra după soare. TOPÎRCEANU, B. 10. Ajunge la o căsuță cunoscută, unde era așteptat. NEGRUZZI, S. I 70. Am o mîndră, ca ș-o floare, Ce ne-așteaptă cu mîncare. Acolo, dac-om sosi, Ea frumios ne-o omeni. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 24. Absol. Și-mi iau soții și ne ducem cu căruța la Botoșani, unde așteaptă neguțătorii. SADOVEANU, N. F. 16. Tot aștepta, doar o veni Flăcăul mai curînd. COȘBUC, P. I 282. ◊ Expr. (Ironic) La sfîntul- (sau la moș-) așteaptă = niciodată, la paștele cailor. La sfîntul-așteaptă s-a împlini dorința lui! CREANGĂ, P. 189. ◊ Fig. (Despre un eveniment care urmează să se producă în viața cuiva) Nu știa sărmanul Harap-Alb ce-l așteaptă acasă. CREANGĂ, P. 276. Și pentru cine vrei să mori? întoarce-te, te-ndreaptă Spre-acel pămînt rătăcitor Și vezi ce te așteaptă. EMINESCU, O. I 178. Alte lupte mai mari... îi așteaptă. BĂLCESCU, O. II 12. 2. A avea răbdare, a da răgaz (pentru ca o acțiune să se îndeplinească); a păsui. Bine! fiindcă mă rogi, te-oi mai aștepta încă pînă marți, dară să știi că, de nu mi-i da atuncea banii, are să fie moartea ta. SBIERA, P. 3. ◊ Absol. Să te vedem la treabă, măi Ionuț; că timpul nu așteaptă și tu gîndesc c-ai venit tobă de carte. DAVIDOGLU, M. 10. ◊ (Mai ales în propoziții negative) A sta la îndoială, a ezita; a zăbovi. Cînd mai vede și această mare minunăție, nici mai așteaptă să ieie apă, ci fuga la stăpînă-sa. CREANGĂ, P. 99. Turcii multe nu așteptau, Ci îndată răspundeau: Noi de masă-ți mulțumim, Că n-am venit să prînzim. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 493. ◊ (La imperativ, în amenințări) Stai (puțin)! Așteaptă, cîrjaliule, că eu îți sînt popa de-acu! ALECSANDRI, T. 636. Iară Șalga-i urmărea Și din gură-așa răcnea: Ian așteapt’, așteapt’, așteaptă, Să luptăm la luptă dreaptă. ALECSANDRI, P. P. 59. 3. A trage nădejde, a avea speranță, a nădăjdui, a spera. Prin tunuri, flăcări și ruine, Noi așteptam vremea ce vine. BENIUC, V. 125. Tocmai de la una ca d-ta ți-ai găsit să aștept eu ajutor? CREANGĂ, P. 190. Să trăiți, voinicilor! Astfel de răspuns așteptam de la voi! ALECSANDRI, T. II 32. Cîte fete-s cu cercei... Toate-așteaptă să le cei. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 371. ◊ Absol. Uite-n zare, oamenii așteaptă. Cearcă să le-aduci o zi mai dreaptă. BENIUC, V. 21. ◊ Refl. (Adesea cu determinări introduse prin prep. «la») A fi pregătit (la ceva), a crede, a-și închipui (că ceva se va face într-un anumit fel), a prevedea, a conta (pe ceva). Nu m-am așteptat la una ca asta! ▭ La un astfel de rezultat nu se așteptaseră. PAS, L. I 129. Tata m-a întrebat zîmbind, așa cum mă așteptam: Ce face Colțun? SADOVEANU, N. F. 44. Strînse o dată pe zmeu, tocmai cînd el nu se aștepta. ISPIRESCU, L. 223. O găsește sub strajă, după cum nu se aștepta el. CREANGĂ, P. 269.
15. [DLRM] AȘTEPTA, aștept, vb. I. Tranz. 1. A sta undeva pentru a fi de față la ceva, pentru a vedea pe cineva etc. ◊ Expr. La sfîntul- (sau la moș-) așteaptă = niciodată. 2. A avea răbdare, a da cuiva răgaz; a păsui. ♦ A sta la îndoială; a ezita; a zăbovi. ♦ (La imper., în amenințări) Stai (puțin)! 3. A spera, a nădăjdui. ♦ Refl. A crede, a-și închipui; a prevedea; a conta (pe ceva). – Lat. *astectare (= adspectare).
16. [Șăineanu, ed. VI] așteptà v. 1. a sta până vine cineva sau se întâmplă ceva: s’așteptăm în pace al soartei ajutor Gr. Al.; 2. a avea răbdare, a îngădui; 3. a spera: nu mă așteptam la una ca asta. [Lat. ASPECTARE (printr’o formă intermediară *ASTECTARE (cf. deștepta)].
17. [Scriban] așteáptă (imper. d. aștept). Iron. La sfîntu Așteaptă, nicĭ-odată, la calendele greceștĭ.
18. [Scriban] aștépt, a -á v. tr. (lat. ex-spectare. V. deștept, aspect). Staŭ atent pînă vine cineva saŭ se întîmplă ceva: aștept învierea morților. Am răbdare: nu maĭ pot aștepta. Fig. Îs gata de: armata așteaptă, prînzu așteaptă. V. refl. Prevăd, mă tem să nu se, orĭ doresc să se întîmple: mă așteptam la un atac, la una ca asta.
19. [Scriban] sfîntu Așteaptă (la) loc. adv. Iron. Nicĭ-odată: a plătĭ la sfîntu Așteaptă.
20. [DOOM 3] așteptare s. f., g.-d. art. așteptării; pl. așteptări (și în: peste/sub așteptări)
21. [DOOM 2] așteptare s. f., g.-d. art. așteptării; pl. așteptări
22. [DOOM 3] aștepta1 (a ~) (a sta în expectativă) vb., ind. prez. 1 sg. aștept, 2 sg. aștepți, 3 așteaptă; conj. prez. 1 sg. să aștept, 3 să aștepte; imper. 2 sg. afirm. așteaptă
23. [DOOM 3] +aștepta2 (a se ~) (a fi pregătit) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă aștept, 2 sg. te aștepți, 3 se așteaptă; conj. prez. 1 sg. să mă aștept, 3 să se aștepte; imper. 2 sg. afirm. așteaptă-te; ger. așteptându-mă (a se aștepta la)
24. [DOOM 2] aștepta (a ~) vb., ind. prez. 3 așteaptă
25. [DER] aștepta (așteptat, așteptat), vb. – 1. A sta undeva pentru a fi de față, a adăsta. – 2 A fi gata, a fi pregătit. – 3 A conta, a se bizui pe cineva, a spera. – Mr. așteptu, megl. ștet, istr. așteptu. Lat. *adspectāre, prin intermediul unei forme asimilate *astectāre (Meyer-Lübke, Gramm., I, 469; Densusianu, Rom., XXXIII, 274; Pușcariu 145; REW 3039; Candrea-Dens., 104; DAR); cf. it. aspettare (tarent. astittare, calabr. astettare, sicil. astittari, sard. isettare). – Mr. aștiptare înseamnă în același timp „a aștepta” și „a primi, a avea oaspeți”, accepție dublă pe care Pușcariu 150 și DAR o explică prin contaminarea cu lat. exceptare sau cu alb. përes „aștept” și „primesc”; mai probabilă este evoluția normală de la „aștept oaspeți” la „am oaspeți”, cf. fr. j’attends des amis. Geheeb 17 propune etimonul lat. exceptare. – Der. așteptător, adj. (plin de speranță); neașteptat, adj. (care survine brusc, surprinzător).
26. [GTA] AȘTEPTARE fază eventuală a procedurii de apropiere după instrumente, în care aeronava efectuează manevre de-a lungul unui traiect predeterminat în vederea primirii unei autorizări.
27. [DE] LA VALEUR N’ATTEND PAS LE NOMBRE DES ANNÉES (fr.) valoarea nu așteaptă numărul anilor – Corneille, „Le Cid”, act. II, scena 2. Calitățile, însușirile nobile se pot afirma la orice vârstă.
28. [DE] OMNES UNA MANET NOX (lat.) pe toți ne așteaptă aceeași noapte – Horațiu, „Ode,” I, 28, 15. Cu toții suntem muritori.
29. [Argou] a aștepta cu sufletul la gură expr. a aștepta cu mare nerăbdare
30. [Argou] a aștepta să vadă dincotro bate vântul expr. a fi prudent, a sta în expectativă
31. [Argou] a aștepta să-i pice mură-n gură expr. (pop.) a nu acționa pentru atingerea unui scop; a rămâne impasibil într-o situație în care s-ar impune o acțiune imediată
32. [Argou] a înșela așteptările cuiva expr. a dezamăgi pe cineva, a decepționa pe cineva.
33. [Argou] la sfântu’ așteaptă expr. (pop.) niciodată.
34. [DERC] AȘTEPTARE A fi în așteptare = A aștepta cu nerăbdare: Iar poporul fiind în așteptare și întrebându-se toți despre Ioan în cugetele lor: Nu cumva el este Hristosul? (BIBLIA) Dar a nopții neagră mantă peste dealuri se lățește... / Tot e groază și tăcere... umbra intră în mormânt. / Lumea e în așteptare. (GR. ALEXANDRESCU) Peste așteptarea cuiva sau peste așteptări = Mai mult decât și-ar fi putut închipui cineva, mai mult decât ar fi putut prevedea sau spera cineva: Sculându-se de la masă, se duse... și se întoarse numaidecât, peste așteptarea tuturor... aducând niște scânduri, stinghii, odgoane și pânze. (P. ISPIRESCU)
35. [CECC] La Sfîntu-Așteaptă, adică: niciodată. (Vezi expresiile similare: Ad calendas graecas și La paștele cailor). FOL.
36. [CECC] La valeur n’attend pas le nombre des années (fr. „Valoarea nu așteaptă numărul anilor”) – vers cunoscut al lui Corneille din tragedia Cidul. În actul II, scena a doua, în discuția cu contele care-l consideră „copil trufaș”, Don Rodriguez (Cidul) răspunde: „Je suis jeune, il est vrai; mais aux âmes bien nées La valeur nattend pas le nombre des années.” (sau, în tălmăcirea lui Șt. O. Iosif): „E-adevărat, sînt tînăr, dar pentr-un suflet mare Valoarea nu așteaptă ca vîrsta s-o măsoare.” De obicei se citează numai al doilea vers (în original sau în traducere). LIT.
37. [CECC] Learn to labour and to wait (engl. „Învață să muncești și să aștepți”) – ultimul vers din A psalm of life (Un psalm al vieții) de poetul american Henry Longfellow. Se citează ca un îndemn la muncă, la răbdare și perseverență. LIT.
38. [DERC] AȘTEPTA A aștepta cu sufletul la gură = A aștepta cu mare nerăbdare: Toți așteptau cu sufletul la gură. Zăvorul ușei țăcăni scurt. În sfârșit. (JEAN BART) Ei așteptau cu sufletul la gură rezultatele concursului. A aștepta să-i pice mură-n gură (pop.) = A nu acționa pentru atingerea unui scop; a rămâne impasibil într-o situație în care s-ar impune o acțiune imediată:[…] de ce nu încearcă să facă ceva? Așteaptă să-i pice mură-n gură? Albuleț a rămas îngândurat, nu l-a mai prins somnul câteva nopți. (ION BĂIEȘU) A se aștepta la una ca asta = A fi pregătit pentru ceva: Izbită fără veste drept în creștet, când s- aștepta mai puțin la una ca asta, scroafa se răsuci o dată în loc și-și pierdu graiul câteva clipe. (G. TOPÂRCEANU) Chiar nu se aștepta la una ca asta din partea lui. La sfântul-(sau la moș-)așteaptă (irn.) = Niciodată, la paștele cailor: Cum văd eu, frate-meu se poate culca pe o ureche din partea voastră; la sfântul Așteaptă s-a împlini dorința lui. (ION CREANGĂ)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL