1. [DEX '09] AZOTURĂ, azoturi, s. f. Combinație chimică rezultată din amoniac; nitrură. – Din fr. azoture.
2. [MDA2] azotură sf [At: DA / Pl: ~ri, (înv) -re / E: fr azoture] (Chm) 1 Combinație a azotului cu un corp simplu. 2 Combinație chimică rezultată din amoniac Si: nitrură.
3. [CADE] *AZOTURĂ (pl. -turi) sf. 🔬 Combinațiune a azotului cu un corp simplu [fr.].
4. [DN] AZOTURĂ s.f. Nitrură. [< fr. azoture].
5. [MDN '00] AZOTURĂ s. f. combinație a azotului cu un metal; nitrură. (< fr. azoture)
6. [Scriban] *azotúră f., pl. ĭ (d. azot). Chim. Combinațiune de azot cu un corp simplu, afară de oxigen: amoniacu e o azotură de idrogen.
7. [DOOM 3] azotură s. f., g.-d. art. azoturii; pl. azoturi
8. [DOOM 2] azotură s. f., g.-d. art. azoturii; pl. azoturi
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL