1. [DEX '09] AUTOVACCIN, autovaccinuri, s. n. Vaccin obținut din germenii izolați de la bolnavul respectiv. [Pr.: a-u-] – Din fr. autovaccin.
2. [MDA2] autovaccin sn [At: DA ms / P: a-u~ / Pl: ~e și (rar) ~uri / E: fr autovaccin] 1 (Înv) Injectare cu sânge venos sau ser sangvin, făcută bolnavului de la care s-a recoltat, cu scopul de a-i mări imunitatea Cf autoseroterapie. 2 Vaccin preparat prin cultura de microbi luați chiar de la bolnavul căruia i se administrează.
3. [DEX '98] AUTOVACCIN, autovaccinuri, s. n. Vaccin obținut prin cultura și atenuarea germenilor proprii ai bolnavului. [Pr.: a-u-] – Din fr. autovaccin.
4. [DLRLC] AUTOVACCIN, autovaccine, s. n. Vaccin obținut prin culturi de microbi atenuați prin încălzire sau alte metode, care se administrează bolnavului de la care s-au luat microbii. Autovaccinul se întrebuințează mai ales în tratamentul furunculozei și al altor infecții cu stafilococi sau alți germeni microbieni.
5. [DLRM] AUTOVACCIN, autovaccine, s. n. Vaccin obținut prin culturi de microbi și care se administrează bolnavului de la care s-au luat microbii. [Pr.: a-u-] – După fr. autovaccin.
6. [DN] AUTOVACCIN s.n. (Med.) Vaccin preparat prin culturi de microbi luați chiar de la bolnavul căruia i se administrează. [Pron. a-u-, pl. -nuri. / cf. fr. autovaccin].
7. [MDN '00] AUTOVACCIN s. n. vaccin preparat prin culturi de microbi chiar de la bolnav, pentru a obține o cât mai bună imunizare. (< fr. autovaccin)
8. [DCR2] autovaccin s. n. 1984 Vaccin preparat din germeni recoltați de la bolnavul însuși v. celulomicrobian (din fr. autovaccin; PR; DEX, DN3)
9. [DOOM 3] autovaccin (desp. a-u-) s. n., pl. autovaccinuri
10. [DOOM 2] autovaccin (a-u-) s. n., pl. autovaccinuri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL