1. [DEX '09] AUTOSTIVUITOR, autostivuitoare, s. n. Mașină de stivuit. [Pr.: a-u-to-sti-vu-i-] – Auto2- + stivuitor.
2. [MDA2] autostivuitor sn [At: DEX2 / P: a-u-to-sti-vu-i~ / Pl: ~oare / E: auto2- + stivuitor] Mașină de stivuit.
3. [DEX '98] AUTOSTIVUITOR, autostivuitoare, s. n. Mașină de stivuit. [Pr.: a-u-to-sti-vu-i-] – Auto2 + stivuitor.
4. [DCR2] autostivuitor s. n. Mașină cu ajutorul căreia se fac stive. ◊ „Munca grea a docherilor e tot mai mult despovărată astăzi [...] prin folosirea macaralelor, benzilor transportoare, a autostivuitoarelor.” Sc. 17 I 63 p. 1 (din auto2- + stivuitoare)[1]
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL