1. [MDN '00] AUTONIMIE s. f. 1. faptul, însușirea de a fi autonim. 2. creare în taxonomia biologică a numelui unui alt taxon de același rang, care include tipul taxonului imediat superior. (< fr. autonymie)
2. [DGSSL] AUTONIMIE Situația unităților autonime* sau relația dintre un semn* și propria lui definiție*. Este un fenomen metalingvistic fundamental în lexicografie*, unde cuvântului-intrare îi corespunde o definiție care ilustrează funcționarea lui: baghetă „baston mic”, catedrală „biserică mare”, dom „catedrală impunătoare”, divan „pat fără spătar”. • Autonimia este legată de codul scris, care o redă prin anumite caractere tipografice (italice, grase etc.) sau prin anumite semne de punctuație (pauză*, ghilimele*). •Într-o interpretare mai largă, autonimia este orice operație de definire a unei unități în lucrări lingvistice; de ex., catedrală „substantiv feminin singular”. A.B.V.
3. [DETS] AUT-, v. AUTO- □ ~arhie (v. -arhie2), s. f., 1. Politică a unui stat de creare a unei economii naționale închise. 2. Independență a indivizilor față de convențiile sociale, considerate ca străine naturii; ~ecologie (v. eco-1, v. -logie1), s. f., ramură a ecologiei care studiază interacțiunea organismului individual (vegetal sau animal) cu mediul vital; ~oic (v. -oic), adj., 1. (Despre paraziți) Care își parcurge întreg ciclul vital pe aceeași plantă gazdă. 2. Care prezintă fructificații mascule și femele pe aceeași plantă; ~onim (v. -onim), adj., (despre o lucrare, o operă) care este publicat sub numele adevărat al autorului; ~onimie (v. -onimie), s. f., creare în taxonomia biologică a numelui unui alt taxon de același rang, care include tipul taxonului imediat superior; ~opsie (v. -opsie), s. f., disecare și examinare anatomică a organelor interne, pentru stabilirea cauzei morții; sin. necropsie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL