1. [MDA2] autoignorare sf [At: MDA ms / P: a-u-to-ig~ / Pl: ~rări / E: autoignora] Ignorare de către sine însuși Si: (rar) auto ignorat1.
2. [DEX '09] AUTOIGNORA, autoignor, vb. I. Refl. A-și neglija, a nu lua în seamă propria persoană, propria existență. [Pr.: a-u-] – Auto1- + ignora.
3. [MDA2] autoignora vr [At: DEX2 / P: a-u-to-ig- / Pzi: ~nor / E: auto1- + ignora] A se ignora pe sine însuși.
4. [DEX '98] AUTOIGNORA, autoignorez, vb. I. Refl. A-și neglija, a nu lua în seamă propria persoană, propria existență. [Pr.: a-u-. – Prez. ind. și: autoignor] – Auto1- + ignora.
5. [MDN '00] AUTOIGNORA vb. refl. a-și neglija propria persoană. (< auto1- + ignora)
6. [DOOM 3] autoignora (a se ~) (desp. a-u-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă autoignor, 3 se autoignoră; conj. prez. 1 sg. să mă autoignor, 3 să se autoignore; imper. 2 sg. afirm. autoignoră-te; ger. autoignorându-mă
7. [DOOM 2] !autoignora (a se ~) (a-u-) vb. refl., ind. prez. 3 se autoignoră
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL