Definiție și ce înseamnă autoelogiere

1. [DEX '09] AUTOELOGIERE, autoelogieri, s. f. Faptul de a se autoelogia. [Pr.: a-u-to-] – V. autoelogia.

2. [MDA2] autoelogiere sf [At: MDA ms / P: a-u-to-e~ / Pl: ~ri / E: autoelogia] Elogiere de către sine însuși Si: (rar) autoelogiat1.

3. [DEX '98] AUTOELOGIERE, autoelogieri, s. f. Acțiunea de a se autoelogia. [Pr.: a-u-to-] – V. autoelogia.

4. [DEX '09] AUTOELOGIA, autoelogiez, vb. I. Refl. A-și aduce singur elogii. [Pr.: a-u-to-] – Auto1- + elogia.

5. [MDA2] autoelogia vr [At: DN3 / P: a-u-to-e~ / Pzi: ~iez / E: auto1- + elogia] A se elogia pe sine însuși.

6. [DEX '98] AUTOELOGIA, autoelogiez, vb. I. Refl. A-și aduce singur elogii. [Pr.: a-u-to-e-] – Auto1- + elogia.

7. [DN] AUTOELOGIA vb. I. refl. A aduce elogii propriei persoane. [Et. incertă].

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] șicanarisi vt [At: (a. 1836) ARH. OLT. X, 133 / Pzi: ~sesc / […]
1. [MDA2] șicanarisi vt [At: (a. 1836) ARH. OLT. X, 133 / Pzi: ~sesc / […]
1. [MDA2] șicanarisi vt [At: (a. 1836) ARH. OLT. X, 133 / Pzi: ~sesc / […]
1. [DEX '09] ȘICANAT, -Ă, șicanați, -te, adj. (Rar) Căruia i se fac șicane; sâcâit, […]
1. [DEX '09] ȘICANATOR, -OARE, șicanatori, -oare, adj. Care șicanează, căruia îi place să sâcâie […]
1. [MDA2] șicanier, ~ă smf, a [At: CONTEMP. 1966, nr. 1033, 1/4 / P: ~ni-er […]
1. [DEX '09] CICHIRGIU, cichirgii, s. m. (Înv.) Cofetar; cel care ducea tăvile cu dulceață […]
1. [MDA2] șicleală sf [At: A V, 15 / Pl: ~ele / E: șicli + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro