1. [DEX '09] AUTODIZOLVA, pers. 3 autodizolvă, vb. I. Refl. (Despre o organizație, o societate etc.) A se desființa prin hotărâre proprie, a-și înceta activitatea. [Pr.: a-u-] – Auto1- + dizolva.
2. [MDA2] autodizolva vr [At: DN3 / P: a-u~ / Pzi: autodizolv / E: auto1- + dizolva] 1 (D. o adunare) A se desființa prin propria sa decizie. 2 (D. o societate, o organizație) A se desființa prin hotărâre proprie. 3 (D. o autoritate) A-și înceta activitatea de conducere conform prevederilor legale.
3. [DEX '98] AUTODIZOLVA, pers. 3 autodizolvă, vb. I. Refl. (Despre o organizație, o societate etc.) a se desființa prin hotărâre proprie, a-și înceta activitatea în urma unei hotărâri luate conform prevederilor legale. [Pr.: a-u-] – Auto1- + dizolva.
4. [DN] AUTODIZOLVA vb. I. refl. (Despre o societate, o adunare etc.) A se dizolva singură, a-și înceta activitatea. [Pron. a-u-, p. i. autodizolv. / < auto1- + dizolva].
5. [MDN '00] AUTODIZOLVA vb. refl. (despre o organizație, societate etc.) a se dizolva, a-și înceta activitatea prin propria hotărâre. (< auto1- + dizolva)
6. [DOOM 3] autodizolva (a se ~) (desp. a-u-) vb. refl., ind. prez. 3 se autodizolvă, imperf. 3 pl. se autodizolvau; conj. prez. 3 să se autodizolve; ger. autodizolvându-se
7. [DOOM 2] !autodizolva (a se ~) (a-u-) vb. refl., ind. prez. 3 se autodizolvă
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL