Definiție și ce înseamnă auditoriu

1. [DEX '09] AUDITORIU, (2) auditorii, s. n. 1. Totalitatea auditorilor; asistență. 2. Sală de cursuri într-o școală (de grad superior). [Pr.: a-u-] – Din fr. auditoire, lat. auditorium.

2. [MDA2] auditoriu1 sn [At: NEGRUZZI, S. I, 341 / Pl: ~ii / E: fr auditoire, lat auditorium] 1 Totalitatea ascultătorilor unei conferințe, unui curs etc. Si: asistență, public. 2 Totalitatea ascultătorilor la un concert. 3 (Fig) Totalitatea cititorilor unui scriitor. 4 Sală mai mare în care se adună auditorii (1) unei conferințe. 5 Sală de prelegeri la universitate. 6 (Spc) Sală pentru audiții muzicale sau teatrale. 7 (Spc) Sală pentru emisiuni radiofonice sau înregistrări cinematografice.

3. [CADE] *AUDITORIU (pl. -orii) sn. 1 Toți cîți se află adunați într’un loc ca să asculte un discurs, o lecțiune, etc.: ~l se alcătuia mai ales din dame bătrîne (NEGR.) ¶ 2 🖋 Sală de cursuri la o școală, în spec. la o Universitate [fr. auditoire ¶ germ. Auditorium].

4. [DLRLC] AUDITORIU1 s. n. Totalitatea persoanelor care ascultă o conferință, urmăresc un spectacol etc.; asistență, public. Cu toată indulgența auditoriului, trupa de amatori făcu un mare fiasco. NEGRUZZI, S. I 341. (În forma auditor) Alexandrescu înveselea auditorul cu cîte-o elegie, o satiră sau o fabulă. GHICA, S. A. 126. – Pronunțat: a-u-.- Variantă: auditor s. n.

5. [DLRLC] AUDITORIU2, auditorii, s. n. Sală de cursuri la o școală, în special la o universitate sau la alt institut de învățămînt superior. – Pronunțat: a-u-.

6. [DLRM] AUDITORIU, (2) auditorii, s. n. 1. Totalitatea auditorilor; asistență. 2. Sală de cursuri într-o școală (de grad superior). [Pr.: a-u-] – Fr. auditoire (lat. lit. auditorium).

7. [DN] AUDITORIU1 s.n. Asistență, public (la o conferință, la un curs etc.) [Pron. -riu. / < fr. auditoire].

8. [DN] AUDITORIU2 s.n. Sală pentru audiții muzicale sau teatrale, pentru emisiuni radiofonice sau înregistrări cinematografice. [Pron. -riu. / < fr., lat. auditorium].

9. [MDN '00] AUDITORIU s. n. 1. asistență, public (la o conferință, la un curs etc.). 2. sală pentru audiții și pentru înregistrări fonice. (< fr. auditoire, /2/ lat. auditorium)

10. [Șăineanu, ed. VI] auditoriu n. 1. loc de întrunire spre a asculta un discurs; 2. persoanele cari ascultă.

11. [Scriban] *auditóriŭ n. (lat. auditorium). Sală de curs orĭ de conferențe. Persoanele adunate acolo.

12. [DLRLC] AUDITOR1 s. n. v. auditoriu.

13. [DOOM 3] auditoriu (asistență; sală) [riu pron. rĭu] (desp. a-u-) s. n., art. auditoriul; (săli) pl. auditorii, art. auditoriile (desp. -ri-i-) (Onorat auditoriu!)

14. [DOOM 2] auditoriu (asistență, sală) [riu pron. rĭu] (a-u-) s. n., art. auditoriul; (săli) pl. auditorii, art. auditoriile (-ri-i-)

15. [MDO] auditoriu («sală și public ascultător»)

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[Șăineanu, ed. VI] Mencikof m. general și om de Stat rus (1789-1869). Sursă: DEX online […]
1. [DE] MENCIUS v. Meng Tzi. 2. [DE] MENG ZI (MENG-TZU, MENG KE), latinizat MENCIUS […]
[DE] MENCKEN [méŋkn], Henry Louis (1880-1956), editor., critic literar și eseist american. Editor de periodice, […]
[DE] MENDAÑA DE NEIRO, Álvaro de ~ (1541-1595), navigator și explorator spaniol. A întreprins o […]
[DE] MENDEL [méndəl], Gregor Johann (1822-1884), naturalist austriac. Considerat întemeietorul geneticii, a realizat primele experiențe […]
[DE] MENDELE MOIHER, Sforim (pseud. lui Șolom Iakov Abramovici) (1835-1917), scriitor evreu. A trăit în […]
[DE] MENDELEEV, Dmitri Ivanovici (1834-1907), chimist rus. Prof. la Institutul Tehnologic, apoi la Univ. Sankt-Petersburg. […]
1. [DE] MENDELSOHN [méndəlson], Alfred (1910-1966, n. București), compozitor român. Prof. univ. la București. Balete […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro