1. [DEX '09] ATROFIE s. f. Degenerare morfologică și funcțională a unui țesut sau a unui organ. – Din fr. atrophie, lat. atrophia.
2. [MDA2] atrofie sf [At: DA / Pl: ~ii / E: fr atrophie] (Med) Degenerare a unei părți a corpului sau a unui organ care, nemaifuncționând, nu mai este hrănit de circulația sângelui Si: degenerare, (înv) consumpțiune.
3. [CADE] *ATROFIE sf. Slăbirea peste măsură, distrugerea unei părți a trupului, a unui organ, etc. [fr.].
4. [DEX '98] ATROFIE, atrofii, s. f. Degenerare morfologică și funcțională a unui țesut sau a unui organ. – Din fr. atrophie, lat. atrophia.
5. [DLRLC] ATROFIE, atrofii, s. f. Micșorare a volumului unei celule sau al unui organ, din cauza inactivității sau în urma unor tulburări de nutriție; închircire. Atrofia mușchilor.
6. [DLRM] ATROFIE, atrofii, s. f. Micșorare a volumului unei celule sau unui organ din cauza inactivității sau în urma unor tulburări de nutriție. – Fr. atrophie (lat. lit. atrophia).
7. [DN] ATROFIE s.f. Micșorare a volumului și a puterii unei celule, a unui țesut, a unui organ etc., cauzată de inactivitate sau de tulburări de nutriție. [Gen. -iei. / < fr. atrophie, cf. lat. atrophia < gr. a – fără, trophe – hrană].
8. [MDN '00] -ATROFIE2 elem. atrof(o)-.
9. [MDN '00] ATROFIE1 s. f. reducere a volumului și puterii unui țesut sau organ, cauzată de inactivitate sau de tulburări de nutriție. (< fr. atrophie, lat., gr. atrophia)
10. [Șăineanu, ed. VI] atrofie f. slăbirea sau lâncezirea unei părți a corpului.
11. [Scriban] *atrofíe f. (vgr. atrophia, d. a-, fără, și trophé, nutriment). Med. Mare slăbire a unuĭ organ nehrănit saŭ neîntrebuințat mult timp.
12. [DEX '09] ATROFIA, pers. 3 atrofiază, vb. I. Refl. 1. (Despre țesuturi sau organe) A suferi o atrofie. 2. A-și pierde vigoarea; a se degrada. [Pr.: -fi-a] – Din fr. atrophier.
13. [MDA2] atrofia vr [At: DA / Pzi: ~iez / E: fr atrophier] (D. țesuturi și organe) 1 A suferi un proces de regresiune morfo-funcțională Si: a degenera. 2 A se vlăgui. 3 (Rar) A se usca. 4 A se micșora. 5 A tinde să dispară Si: (pop) a se închirci, a se pipernici.
14. [CADE] *ATROFIA (-fiez) I. vb. tr. 🩺 A produce atrofie. II. vb. refl. 🩺 A slăbi peste măsură, a se prăpădi, a se distruge (vorb. de o parte a trupului, de un organ, etc.) [fr.].
15. [DEX '98] ATROFIA, pers. 3 atrofiază, vb. I. Refl. (Despre țesuturi sau organe) A suferi o atrofie. [Pr.: -fi-a] – Din fr. atrophier.
16. [DLRLC] ATROFIA, pers. 3 atrofiază, vb. I. Refl. (Despre țesuturi sau organe ale plantelor și animalelor) A-șî pierde puterea vitală, a se usca, a se închirci. – Pronunțat: -fi-a.
17. [DLRM] ATROFIA, pers. 3 atrofiază, vb. I. Refl. (Despre țesuturi sau organe) A-și pierde puterea vitală; a degenera. [Pr.: -fi-a] – Fr. atrophier.
18. [DN] ATROFIA vb. I. refl. A-și pierde vitalitatea, vigoarea; (despre țesuturi, organe) a se închirci. [Pron. -fi-a., p. i. -iez, 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. atrophier].
19. [MDN '00] ATROFIA vb. refl. a suferi o atrofie; a-și pierde vitalitatea, vigoarea; a se degenera. (< fr. atrophier)
20. [MDN '00] ATROF(O)-, -ATROFIE elem. „atrofiere”. (< fr. atroph/o/-, cf. gr. atrophia, lipsă de hrană)
21. [Șăineanu, ed. VI] atrofià v. a slăbi, a scădea puterile.
22. [Scriban] *atrofiéz v. tr. (d. atrofie; fr. atrophier). Cauzez atrofie. V. refl. Un organ lăsat mult timp în părăsire se atrofiază.
23. [DOOM 3] atrofie (desp. a-tro-) s. f., art. atrofia, g.-d. atrofii, art. atrofiei
24. [DOOM 2] atrofie (a-tro-) s. f., art. atrofia, g.-d. atrofii, art. atrofiei
25. [DOOM 3] atrofia (a se ~) (desp. a-tro-fi-a) vb. refl., ind. prez. 3 se atrofiază, imperf. 3 pl. se atrofiau; conj. prez. 3 să se atrofieze; ger. atrofiindu-se (desp. -fi-in-)
26. [DOOM 2] !atrofia (a se ~) (a-tro-fi-a) vb. refl., ind. prez. 3 se atrofiază, 1 pl. ne atrofiem (-fi-em); conj. prez. 3 să se atrofieze; ger. atrofiindu-se (-fi-in-)
27. [MDO] atrofia (ind. prez. 3 sg. și pl. atrofiază, 1 pl. atrofiem, ger. atrofiind)
28. [DETS] -ATROFIE „lipsa vitalități, slăbire, debilitate, regresiune”. ◊ gr. atrophia „privare de hrană” > fr. -atrophie, germ. id., engl. id., it. -atrofia > rom. -atrofie.
29. [DETS] ATROFO- „atrofiere”. ◊ gr. atrophos „lipsit de hrană” > fr. atropho-, germ. id., engl., id., it. atrofo- > rom. atrofo-. □ ~dermie (v. -dermie), s. f., boală de piele, caracterizată prin cheratoză foliculară și prin atrofiere cutanată.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL