1. [DEX '09] ATAMAN, atamani, s. m. 1. Căpetenie de cazaci. 2. Șef al unei echipe de pescari. – Din rus., ucr. ataman.
2. [MDA2] ataman sm [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 296/20 / Pl: ~i / E: rs, ucr атаманъ] 1 (Înv) Căpitan de cazaci Si: hatman. 2 (Reg) Șef al unei echipe de pescari.
3. [CADE] ‡ATAMAN sm. Căpetenie a Cazacilor: au șezut Timuș aicea în Iași cu... ~ii săi (M.-COST.) [rus.].
4. [DLRLC] ATAMAN, atamani, s. m. 1. (Învechit) Căpetenie de cazaci; hatman. 2. Șef al unei echipe de pescari. Ion îi atamanul nostru. DAVIDOGLU, O. 30. Doisprezece oameni se necăjeau lîngă două luntri, scoțînd peștele dintr-însele. Peștele era moron. -Doamne ajută! le zise prietenul.- Mulțămim, i-a răspuns atamanul. CONTEMPORANUL, TV 141.
5. [DLRM] ATAMAN, atamani, s. m. 1. Șef al unei echipe de pescari. 2. (Înv.) Căpetenie de cazaci; hatman. – Rus., ucr. ataman.
6. [Șăineanu, ed. VI] ataman m. 1. odinioară hatman la Cazaci (NEGR.); 2. (azi în Dobrogea), vătaf conducător de pescari: [Rut. ATAMAN (v. hatman și vătăman)].
7. [Scriban] atamán m. (rut. atamán, șef. V. hat-man). Vechĭ. Hatman. Azĭ. Șef de pescarĭ la Dunărea de jos.
8. [MDA2] atăman av [At: DA / E: a2+ tăman] (Înv) Taman.
9. [DOOM 3] ataman s. m., pl. atamani
10. [DOOM 2] ataman s. m., pl. atamani
11. [DLRLV] ATAMAN s. m. (Mold.) Căpetenie de cazaci. Au șezut Timuș aicea în Iași, cu asaulii, polcovnicii și atamanii săi. M. COSTIN. Au și întors pre atamanul donților și cu vehmistru. NECULCE. Etimologie: rus., ucr. ataman.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL