1. [DEX '09] ASTEROID, asteroizi, s. m. Fiecare dintre micile planete ale sistemului solar, puțin strălucitoare, ale căror orbite sunt, în general, cuprinse între orbitele lui Marte și Jupiter. – Din fr. astéroïde.
2. [MDA2] asteroid sm [At: DA / Pl: ~izi și (înv) -ide sn / E: fr astéroïde] (Ast) Fiecare dintre micile planete ale sistemului nostru solar, ale căror orbite se află, în general, între orbitele planetelor Marte și Jupiter Si: planetoid.
3. [CADE] *ASTEROID sm. 💫 1 Mic corp ceresc care circulă în spațiu în jurul soarelui și care, atras la anumite epoci spre pămînt, se înflăcărează în trecerea lui prin atmosferă, se topește, se sfărămă, și produce aeroliții și stelele căzătoare ¶ 2 Nume dat fie-căruia din micile planete, vizibile numai cu telescopul, dintre Marte și Jupiter [fr.].
4. [DLRLC] ASTEROID, asteroizi, s. m. (Mai ales la pl.) Nume dat micilor planete ale sistemului solar, care se mișcă între orbitele lui Marte și Jupiter. ♦ Nume dat bolizilor, aeroliților etc. – Pl. și: (s. n.) asteroide.
5. [DLRM] ASTEROID, asteroizi, s. m. Nume dat micilor planete ale sistemului solar, ale căror orbite sînt, în general, cuprinse între orbitele lui Marte și Jupiter. ♦ Nume dat bolizilor, aeroliților etc. – Fr. astéroïde (< gr.).
6. [DN] ASTEROID s.m. (de obicei la pl.) Numele unor planete mici care își au orbitele între orbitele lui Marte și Jupiter. ♦ Bolid, aerolit. [Pron. -ro-id. / < fr. astéroïde, cf. gr. asteroeides – asemănător unei stele].
7. [MDN '00] ASTEROID s. m. nume dat unor planete mici, sateliți ai Soarelui, care se rotesc în apropierea planului elipticii, între orbitele lui Marte și Jupiter; planetoid. (< fr. astéroïde)
8. [Șăineanu, ed. VI] asteroid m. planetă mică.
9. [Scriban] *asteroíd m. și n., pl. e (vgr. asteroeidés, care seamănă a stea). Astr. Planetă foarte mică. Aerolit, stea căzătoare.
10. [DOOM 3] asteroid s. m., pl. asteroizi
11. [DOOM 2] asteroid s. m., pl. asteroizi
12. [DETS] ASTERO- „stea, asterisc, steluță; stelar, stelat”. ◊ gr. aster, eros „stea” > fr. astéro-, it. id., germ. id., engl. id. > rom. astero-. □ ~carp (v. -carp), s. n., fruct stelat; ~id (v. -id), adj., s. m., 1. adj., În formă de stea. 2. s. m., Fiecare dintre micile planete ale sistemului solar, invizibile cu ochiul liber și ale căror orbite se află între Marte și Iupiter; ~nom (v. -nom3), s. n., cavitate stelată produsă prin roaderea de către larvele insectelor a țesutului vegetal; ~trih (v. -trih), adj., cu peri stelați; ~zoare (v. -zoar), s. n. pl., clasă de echinoderme marine cu corpul alcătuit dintr-un disc central de la care pornesc cinci brațe în direcții radiale; sin. stele-de-mare.
13. [DE] ASTEROÍD (< fr. {i}; {s} aster „stea” + eidos „aspect”) s. m. Fiecare dintre micile planete ale sistemului nostru solar, ale căror orbite se află, în general, între orbitele planetelor Marte și Jupiter. A. nu pot fi văzuți cu ochiul liber; majoritatea lor au diametrele de 1-1.000 km. Pînă în prezent au fost descoperiți c. 2.500 de a. (ex. Adonis, Apolo, Eros, Hermes, Hidalgo, Icar, Iunona, Pallas, Vesta ș.a.); primul a. descoperit a fost Ceres în 1801. Sin. planetoid.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL