1. [DEX '09] ASPIRAT, -Ă, aspirați, -te, adj., s. f. (Sunet) pronunțat cu aspirație (2). – V. aspira.
2. [MDA2] aspirat2, ~ă a [At: PONI, F. 90 / Pl: ~ați, ~e / E: aspira] 1 (D. aer) Inspirat. 2 (D. substanțe) Inhalat. 3 (D. aer sau apă) Tras cu pompa. 4 (Fon) Rostit cu aspirație (4).
3. [MDA2] aspirat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: aspira] 1-5 Aspirare (1-5).
4. [CADE] *ASPIRAT adj. 1 p. ASPIRA ¶ 2 📖 Rostit cu aspirațiune: „h” este un sunet ~ ¶¶ contr. NEASPIRAT.
5. [DLRLC] ASPIRAT, -Ă, aspirați, -te, adj. (Fon., despre sunete; adesea substantivat, f.) A cărui pronunțare este însoțită de o emisiune puternică de aer.
6. [DLRM] ASPIRAT, -Ă, aspirați, -te, adj. (Fon., despre sunete; adesea substantivat, f.) A cărui pronunțare este însoțită de o emisiune puternică de aer. – V. aspira.
7. [DN] ASPIRAT, -Ă adj. (Fon.; despre sunete) Cu pronunțarea întovărășită de o puternică emisiune de aer. [<aspira].
8. [MDN '00] ASPIRAT, -Ă adj. (fon.; despre sunete) pronunțat cu aspirație (3). (< aspira)
9. [Șăineanu, ed. VI] aspirat a. rostit cu o aspirațiune.
10. [Scriban] *aspirát, -ă adj. (d. aspir). Gram. Pronunțat puternic, adică bine suflat, vorbind de sunetu H. Adv. A pronunța aspirat.
11. [DOOM 3] aspirată s. f., g.-d. art. aspiratei; pl. aspirate
12. [DOOM 2] aspirată s. f., g.-d. art. aspiratei; pl. aspirate
13. [DOOM 3] aspirat adj. m., pl. aspirați; f. aspirată, pl. aspirate
14. [DOOM 2] aspirat adj. m., pl. aspirați; f. aspirată, pl. aspirate
15. [DGSSL] ASPIRAT, -Ă Sunet a cărui rostire se caracterizează prin prezența unui suflu expirator. Acest suflu poate preceda rostirea unei vocale, fiind notat prin h (lat. homo; germ. Wilhelm), dar apare frecvent în rostirea consoanelor oclusive* (în engleză, [p, t, k] la inițială de cuvânt sau de silabă, înaintea unei vocale accentuate, au o pronunțare aspirată; [ph, th, kh]; în română, ociusivele finale sunt rostite cu o ușoară aspirație: caph, poth, cadh, rogh etc.). Suflul specific rostirii aspiratelor se explică prin faptul că glota se deschide, permițând scurgerea aerului. L.I.R.
16. [DTL] ASPIRAT, -Ă adj. (< aspira < fr. aspirer, it. aspirare, lat. adspirare): în sintagma sunet aspirat (v.).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL