1. [DEX '09] ASPIRATOR, -OARE, aspiratori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care aspiră (1). 2. S. n. Aparat pentru aspirarea fumului, a prafului, a gazelor etc. – Din fr. aspirateur.
2. [MDA2] aspirator, ~oare [At: PONI, F. 89 / V: (înv) ~răt~, rătoriu / Pl: ~i, ~oare / E: aspira + -tor] 1-2 sn, a (Aparat) care aspiră (aerul, apa). 3 sm Tub care aspiră, în alcătuirea pompei.
3. [CADE] *ASPIRATOR adj. sm. 1 Care aspiră ¶ 2 📻 Pompă aspiratoare 👉 ASPIRANT I. [fr.].
4. [DLRLC] ASPIRATOR2, -OARE, aspiratori, -oare, adj. Care aspiră (1). ◊ Pompă aspiratoare = pompă care aspiră un lichid prin micșorarea presiunii aerului din interiorul ei.
5. [DLRLC] ASPIRATOR1, aspiratoare, s. n. (Adesea cu determinări) Aparat pentru aspirare de fum, praf, praf industrial, gaze nocive sau deșeuri. Cu ajutorul apei stratul de cărbune este fărîmițat, iar puternice aspiratoare pompează amestecul de cărbune și apă spre suprafață în niște bazine. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2559.
6. [DLRM] ASPIRATOR1, aspiratoare, s. n. Aparat pentru aspirarea fumului, a prafului, a gazelor etc. – După fr. aspirateur.
7. [DLRM] ASPIRATOR2, -OARE, aspiratori, -oare, adj. Care aspiră (1). – După fr. aspirateur.
8. [DN] ASPIRATOR, -OARE adj. Care aspiră (aer, apă etc.). // s.n. Aparat care aspiră fumul, praful, gazele nocive etc. [Cf. fr. aspirateur].
9. [MDN '00] ASPIRATOR, -OARE I. adj. care aspiră (I, 1, 2). II. s. n. aparat care aspiră fumul, praful, gazele nocive etc. (< fr. aspirateur)
10. [MDA2] aspirător, ~toare smf, a vz aspirator
11. [MDA2] aspirătoriu, ~oare smf, a vz aspirator
12. [DOOM 3] aspirator2 s. n., pl. aspiratoare
13. [DOOM 3] aspirator1 adj. m., pl. aspiratori; f. sg. și pl. aspiratoare
14. [DOOM 2] aspirator1 adj. m., pl. aspiratori; f. sg. și pl. aspiratoare
15. [DOOM 2] aspirator2 s. n., pl. aspiratoare
16. [Argou] aspirator de gagici expr. mașină de lux
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL