1. [MDA2] aservit, ~ă a [At: DA / Pl: ~iți, ~e / E: aservi] (D. un popor, o clasă socială, un individ) Care este supus de alții intereselor acestora Si: subjugat, înrobit, (pop) robit, (îvp) șerbit.
2. [DLRLC] ASERVIT, -Ă, aserviți, -te, adj. (Despre un individ, un popor, o țară) Adus în stare de supunere și dependență, pus în situația de a acționa în conformitate cu directivele altuia; supus, subjugat, robit. În trecut, cină țara noastră era condusă de guverne aservite imperialiștilor străini, aceștia din urmă aveau putință de a provoca conflicte și încordare între Romînia și vecinii ei. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 139.
3. [DLRM] ASERVIT, -Ă, aserviți, -te, adj. (Despre un popor, o țară) Subjugat, înrobit. – V. aservi.
4. [DEX '09] ASERVI, aservesc, vb. IV. Tranz. A supune un grup social, un popor, o țară unor interese străine sau unei clase dominante; a subjuga, a înrobi. – Din fr. asservir.
5. [MDA2] aservi vt [At: DA / Pzi: -vesc / E: fr asservir] A supune un popor, un grup social, un individ unei clase dominante sau unor interese străine Si: a subjuga, a înrobi, (pop) a robi, (îvp) a șerbi.
6. [CADE] *ASERVI (-vesc) vb. tr. A supune, a subjuga [fr.].
7. [DEX '98] ASERVI, aservesc, vb. IV. Tranz. A supune un grup social, un popor, o țară unor interese străine sau unei clase dominante. – Din fr. asservir.
8. [DLRLC] ASERVI, aservesc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la un individ, un popor, o țară) A supune unor interese străine, a aduce sub totală ascultare și dependență; a subjuga, a robi. Oportuniștii Internaționalei a II-a, care jucau rolul de agenți ai imperialismului în mișcarea muncitorească, căutau să aservească mișcarea muncitorească intereselor burgheziei. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 35.
9. [DLRM] ASERVI, aservesc, vb. IV. Tranz. A supune un popor, o țară unor interese străine; a subjuga, a înrobi. – Fr. asservir.
10. [DN] ASERVI vb. IV. tr. A supune (un popor, o țară) unor interese străine, a subjuga, a înrobi. [P.i. -vesc. / < fr. asservir, cf. lat. asservire].
11. [MDN '00] ASERVI vb. tr. a supune (un popor, o țară) unor interese sau puteri străine, a subjuga. (< fr. asservir)
12. [Scriban] *aservésc v. tr. (fr. asservir, d. serf, serv. V. servesc). Robesc, subjug, reduc la o dependență extremă: Jidaniĭ vor să ne aservească finanțeĭ lor.
13. [DOOM 3] aservi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. aservesc, 3 sg. aservește, imperf. 1 aserveam; conj. prez. 1 sg. să aservesc, 3 să aservească
14. [DOOM 2] aservi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. aservesc, imperf. 3 sg. aservea; conj. prez. 3 să aservească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL