Definiție și ce înseamnă asecare

1. [DEX '09] ASECARE, asecări, s. f. (Rar) Acțiunea de a aseca. – V. aseca.

2. [MDA2] asecare sf [At: DEX2 / Pl: ~cări / E: aseca] 1 (Rar) Desecare. 2 (Spc) Evacuarea apei din puțurile de mină în curs de săpare, din rocile și substanțele minerale utile etc.

3. [DLRM] ASECARE s. f. Operație de îndepărtare a apei infiltrate într-un teren; desecare. – Din a3 + secare. (după fr. assèchement).

4. [DN] ASECARE s.f. Acțiunea de a aseca; desecare. [< aseca].

5. [DEX '09] ASECA, asec, vb. I. Tranz. (Rar) A deseca; spec. a evacua apa din puțurile de mină în curs de săpare, din rocile sau substanțele minerale utile etc. – Din seca (după fr. assécher).

6. [MDA2] aseca vt [At: DEX2 / Pzi: asec / E: seca cf fr assecher] 1 (Rar) A deseca. 2 (Spc) A evacua apa din puțurile de mină în curs de săpare, din rocile și substanțele minerale utile etc.

7. [DN] ASECA vb. I. tr. A îndepărta apele de infiltrație dintr-o porțiune de teren; a deseca. [P.i. asec. / după fr. assécher].

8. [MDN '00] ASECA vb. tr. a îndepărta apele de infiltrație dintr-un teren; a deseca. (după fr. assécher, lat. assicare)

9. [DOOM 3] asecare (rar) s. f., g.-d. art. asecării; pl. asecări

10. [DOOM 2] asecare (rar) s. f., g.-d. art. asecării; pl. asecări

11. [DOOM 3] aseca (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. asec, 2 sg. aseci, 3 aseacă; conj. prez. 1 sg. să asec, 3 să asece, imper. 2 sg. afirm. aseacă

12. [DOOM 2] aseca (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 aseacă

13. [Petro-Sedim] asecare (hidro.), operația de drenare și evacuare a apelor din interiorul formațiunilor care au capacități acvifere. A. se realizează în lucrările miniere (puțuri, galerii, cariere) pentru a creea condiții optime de explorare și exploatare a s.m.u.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] CĂMĂRĂȘIȚĂ, cămărășițe, s. f. 1. Soția cămărașului. 2. (Rar) Îngrijitoare a cămării; […]
1. [DEX '09] CĂMĂTAR, cămătari, s. m. Persoană care dă împrumuturi bănești în schimbul unei […]
[MDA2] cămătarnic sm [At: LB / Pl: ~i / E: cămătar + -nic] (Îvr) Cămătar. […]
[MDA2] cămătaș sm [At: TDRG / Pl: ~ii / E: camătă + -aș] Cămătar. Sursă: […]
1. [MDA2] cămătnicie sf [At: CORESI, ap. HEM 939 / V: cam~[1] / Pl: ~ii […]
1. [DEX '09] CĂMĂTĂREASĂ, cămătărese, s. f. (Rar) Femeie care dă bani cu camătă, care […]
1. [DEX '09] CĂMĂTĂRESC, -EASCĂ, cămătărești, adj. Care este propriu cămătarului, care se referă la […]
1. [DEX '09] CĂMĂTĂREȘTE adv. În felul cămătarilor. – Cămătar + suf. -ește. 2. [MDA2] […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro