1. [DEX '09] ASCUNZIȘ, ascunzișuri, s. n. 1. Loc tainic, ferit de priviri. 2. Fig. Taină, secret. ◊ Loc adv. Cu ascunzișuri = fără sinceritate; tainic. – Ascunde + suf. -iș.
2. [MDA2] ascunziș sn [At: POP, ap. HEM III, Add. XXVI / Pl: ~uri / E: ascunde + -iș] 1-2 Ascunzătoare (5-6). 3 (Pop) Tăinuire. 4 (Pop; îlav) Cu ~uri Fără sinceritate.
3. [CADE] ASCUNZIȘ (pl. -ișuri) sn. Loc ascuns, ascunzătoare: roiuri proaspete de Români izvorăsc mereu de prin ~urile codrilor (VLAH.) [ascunde].
4. [DEX '98] ASCUNZIȘ, ascunzișuri, s. n. 1. Loc tainic, ferit de priviri. 2. Fig. Taină, secret. ◊ Loc. adv. Cu ascunzișuri = fără sinceritate; tainic. – Ascunde + suf. -iș.
5. [DLRLC] ASCUNZIȘ, ascunzișuri, s. n. 1. Loc tainic, ferit de priviri. V. ascunzătoare. Ascunzișul nostru era ferit și de pescarii cu vîrșe. SADOVEANU, N. F. 83. ◊ (Urmat de determinări indicînd obiectul care oferă o ascunzătoare) Figura lui, atîta cîtă se vedea din ascunzișul blănii, arăta supărare. PAS, L. I 159. 2. Fig. Taină, secret. ◊ Loc. adv. Cu ascunzișuri = fără sinceritate, pe ascuns, tainic.
6. [DLRM] ASCUNZIȘ, ascunzișuri, s. n. 1. Loc tainic, ferit de priviri. 2. Fig. Taină, secret. ◊ Loc. adv. Cu ascunzișuri = fără sinceritate; tainic. – Din ascunz (prez. ind. al lui ascunde) + suf. -iș.
7. [Scriban] ascunzíș n., pl. urĭ. Ascunzătoare.
8. [DOOM 3] ascunziș s. n., pl. ascunzișuri
9. [DOOM 2] ascunziș s. n., pl. ascunzișuri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL