1. [DEX '09] ARĂMIU, -IE, arămii, adj., s. n. 1. Adj. De culoarea aramei. 2. S. n. Culoare arămie (1). – Aramă + suf. -iu.
2. [MDA2] arămiu, ~ie a [At: VLAHUȚĂ, N. 90 / Pl: ~ii / E: aramă + -iu] (Pop) De culoarea aramei (1).
3. [CADE] ARĂMIU adj. 1 De coloarea arămii: păduri de trestii își leagănă în vînt vîrfurile arămii (VLAH.) ¶ 2 De aramă, ca de aramă: aud... sunetul ~ și plîngaciu al vechiului clopot (GRIG.).
4. [DEX '98] ARĂMIU, -IE, arămii, adj. De culoarea aramei. – Aramă + suf. -iu.
5. [DLRLC] ARĂMIU, -IE, arămii, adj. De culoarea galbenă-roșcată a aramei. Undele arămii ale părului inextricabil împletit. GALACTION, O. I 58. Copacii arămii și-ntindeau crengile țepene, cu frunza rară și pălită. VLAHUȚĂ, O. A. 128. ◊ (Adverbial) În poiana înnoptată Para focului se gată Cu poveștile o dată... Doar jeraticul tîrziu Luminează arămiu, Și mai ard cărbunii mici Cu licăr de licurici. DEȘLIU, M. 60.
6. [DLRM] ARĂMIU, -IE, arămii, adj. De culoarea aramei. – Din aramă + suf. -iu.
7. [Șăineanu, ed. VI] arămiu a. de coloarea aramei.
8. [Scriban] arămíŭ, -íe adj. De coloarea arămiĭ, bronzat.
9. [DOOM 3] arămiu2 s. n., art. arămiul
10. [DOOM 3] arămiu1 adj. m., f. arămie; pl. m. și f. arămii
11. [DOOM 2] arămiu1 adj. m., f. arămie; pl. m. și f. arămii
12. [DOOM 2] arămiu2 s. n., art. arămiul
13. [MDO] arămiu
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL