1. [DEX '09] ARĂMAR, arămari, s. m. Persoană care lucrează sau vinde obiecte de aramă. – Aramă + suf. -ar.
2. [MDA2] arămar sm [At: HEM 1468 / V: (pop) -iu / Pl: ~i / E: aramă + -ar(iu)] (Pop; asr) 1 Lucrător în aramă (2). 2 Vânzător de obiecte de aramă (2). 3 (Spc) Căldărar.
3. [CADE] ARĂMAR sm. 🛞 ⚚ Cel ce lucrează sau vinde obiecte de aramă.
4. [DEX '98] ARĂMAR, arămari, s. m. Persoană care lucrează sau vinde obiecte de aramă. – Aramă + suf. -ar.
5. [DLRLC] ARĂMAR, arămari, s. m. Cel care lucrează, fabrică sau vinde obiecte de aramă.
6. [DLRM] ARĂMAR, arămari, s. m. Persoană care lucrează, fabrică sau vinde obiecte de aramă. – Din aramă + suf. -ar.
7. [MDA2] arămariu sm vz arămar
8. [DOOM 3] arămar (rar) s. m., pl. arămari
9. [DOOM 2] arămar (rar) s. m., pl. arămari
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL