1. [DEX '09] ARVUNĂ, arvune, s. f. (Pop.) Acont. [Var.: arvonă s. f.] – Din ngr. arravónas.
2. [MDA2] arvună sf [At: N. TEST. (1648) / V: ~vonă, ~voană, (înv) aravonă, arăvonă sn aravon, arăvon, ~un2, aron, rav~ / Pl: ~ne / E: ngr ἀρραβῶν] 1 (Pfm) Acont. 2 (Înv) Amanet. 3 (Înv) Daruri făcute la logodnă, care angajează ambele părți la căsătorie.
3. [CADE] ARVUNĂ, Mold. ARVONĂ (pl. -ne) sf. 1 ⚚ Sumă ce se dă la încheierea unei afaceri (o cumpărare, vînzare, închiriere) și care leagă părțile contractante să se țină de cuvînt, să respecte condițiunile înțelegerii: a da, a lua ~; omul... spune c’a dat arvonă (VLAH.) ¶ 2 ‡Mai adesea la pl. arvune (de logodnă), daruri ce se făceau la logodnă: cînd să va strica logodna, atunci arvunele, adecă darurile de la logodnă, să dau înapoi (LEG.-CAR.) [ngr. άρραβών].
4. [DLRLC] ARVUNĂ, arvune, s. f. Acont (plătit mai ales la o vînzare sau la o închiriere). Trebuie să-mi dea zilele astea arvuna ca să cumpăr materiale. PAS, Z. I 101. Deocamdată să punem mînă de la mînă ce avem și ce-om mai putea aduna, noi, cîți sîntem și alții care-or vrea, să facem arvuna, c-apoi nu ne-om lăsa noi de rușine să nu plătim. REBREANU, R. I 132. ◊ Fig. L-am socotit de bună-credință, deși pe oamenii ăștia care dau arvună de făgăduieli și jurăminte nu prea îi iau în serios. BASSARABESCU, V. 129. – Variantă: (popular) arvonă (CONTEMPORANUL, III 820) s. f.
5. [DLRM] ARVUNĂ, arvune, s. f. (Pop.) Acont (la o cumpărare, la o închiriere etc.). [Var.: arvonă s. f.] – Ngr.arravon, -vona.
6. [Șăineanu, ed. VI] arvună f. 1. bani dați pentru garanția unui contract; 2. parte din prețul tocmelii dată înainte. [Vechiu rom. aravoană = gr. bizantin ARRAVÓNA].
7. [DEX '09] ARVONĂ s. f. v. arvună.
8. [MDA2] aravon sn vz arvună
9. [MDA2] aravonă sf vz arvună
10. [MDA2] arăvoană sf vz arvună
11. [MDA2] arăvon sn vz arvună
12. [MDA2] arăvonă sf vz arvună
13. [MDA2] aron2 sn vz arvună
14. [MDA2] arvoană sn vz arvună
15. [MDA2] arvonă sf vz arvună
16. [MDA2] arvun2 sn vz arvună
17. [MDA2] ravună sf vz arvună
18. [CADE] ‡ARĂVON sn., ‡ARĂVONĂ (pl. -ne) sf. 1 = ARVUNĂ ¶ 2 Logodnă [ngr. άρραβών, άρραβώνα].
19. [CADE] ARVON(Ă)...👉 ARVUNĂ...
20. [Scriban] arvónă (est) și arvúnă (vest) f., pl. e (ngr. arravóna, d. vgr. arrhábon, d. ebr. êrâbôn, id.; de aci și lat. árrhabo, -ónis și arrha, fr. arrhes). Banĭ (saŭ și altceva) dațĭ ca garanție p. o învoĭală pînă ce veĭ plăti tot. Vechĭ. Pl. Darurĭ la logodnă.
21. [DOOM 3] arvună (pop.) s. f., g.-d. art. arvunei; pl. arvune
22. [DOOM 2] arvună (pop.) s. f., g.-d. art. arvunei; pl. arvune
23. [IVO-III] arvună, -ne.
24. [DER] arvună (arvune), s. f. – Acont. – Var. arvun, arvon, ar(ă)voană. Mr. arăvoană, arras propias nuptias. Gr. ἀρραβὼν (› lat. arr(h)a(bo), de unde it. arra, fr. arrhes, sp. arras); cf. ngr. ἀρραβῶνα „arvună” și „promisiunea de căsătorie” (Murnu 7). – Der. arvuni, vb. (a aconta; a se angaja, a obliga); arvunitor, adj. (care dă arvună). Din rom. a trecut în rut. arawona (Miklosich, Wander., 12).
25. [DRAM 2021] arvună, arvune, (arvon), s.f. Acont, avans, plată anticipată. – Din ngr. arravóna „arvună” și „promisiune de căsătorie” (MDA). ■ Cuv. rom. > ucr. arawona (Miklosich, după DER).
26. [DRAM 2015] arvună, arvune, (arvon), s.f. – Acont, avans, plată anticipată. – Din ngr. arravóna „arvună” și „promisiune de căsătorie” (MDA) < vgr. arrhabon < ebr. êrâbôn (Scriban). Cuv. rom. > ucr. arawona (Miklosich, cf. DER).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL