1. [DEX '09] ARSENIOS, -OASĂ, arsenioși, -oase, adj. (În sintagmele) Acid arsenios = acid al arsenicului, stabil numai în soluții apoase. Anhidridă arsenioasă = arsenic (1). [Pr.: -ni-os] – Din fr. arsénieux.
2. [MDA2] arsenios, ~oasă a [At: DA ms / Pl: ~oși, ~oase / E: fr arsenieux] 1 Cu arsenic1 (1). 2 (Îs) Acid- Acid oxigenat al arsenului trivaîent stabil numai în soluții apoase. 3 (Îs) Anhidridă -oasă Tiroxid de arsen (2) Si: arsenic1 (2), șoricioaică, săricică.
3. [CADE] *ARSENIOS adj. 🔬 Se zice despre un acid numit și oxid alb de arsenic (AsO3) [fr.].
4. [DEX '98] ARSENIOS adj. (În sintagma) Acid arsenios = acid al arsenicului, stabil numai în soluții apoase. [Pr.: -ni-os] – Din fr. arsénieux.
5. [DEX '96] ARSENIOS adj.[1] (În sintagma) Acid arsenios = acid al arsenicului, stabil numai în soluții apoase. [Pr.: -ni-os] – Din fr. arsénieux.
6. [DLRM] ARSENIOS, arsenioși, adj. m. (În expr.) Acid arsenios = oxiacid al arsenului. [Pr.: -ni-os] – După fr. arsénieux.
7. [DN] ARSENIOS adj.m. Acid arsenios = oxiacid al arsenului. [Pron. -ni-os. / cf. fr. arsénieux].
8. [MDN '00] ARSENIOS, -OASĂ adj. acid ~ = oxiacid al arsenului; anhidridă õasă = trioxid al arsenului, pulbere fină, albă, cu miros de usturoi, foarte toxică; arsenic1; șoricioaică. (< fr. arsénieux)
9. [Șăineanu, ed. VI] arsenios a. se zice de acide formate din arsenic și oxigen: otrava numită «șoricioaică» e un acid arsenios.
10. [Scriban] *arseniós, -oásă adj. (d. arsenic). Chim. Se zice de acidele formate din arsenic și oxigen, cum e veninu numit șoricĭoaĭcă.
11. [DOOM 3] !arsenios (desp. -ni-os) adj. m. (acid ~), pl. arsenioși; f. arsenioasă (pirită ~), pl. arsenioase
12. [DOOM 2] !arsenios (-ni-os) adj. m., pl. arsenioși
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL