1. [DEX '09] ARMATOR, armatori, s. m. 1. Persoană care armează o navă; proprietar al unei nave. 2. Muncitor specializat în montarea construcțiilor de susținere a galeriilor de mină. – Din fr. armateur, it. armatore.
2. [MDA2] armator sm [At: DRĂGHICI, R. 15/17 / Pl: ~i / E: fr armateur] 1 Persoană care armează o navă. 2 Proprietar al unei nave.
3. [CADE] *ARMATOR sm. ⛵ 1 Cel ce echipează un vapor cu toate cele necesare: catarturi, pînze, arme, munițiuni, etc. ¶ 2 Cel ce echipează o corabie pe socoteala sa și o încarcă cu mărfuri spre a o expedia la un port de comerț [fr.].
4. [DEX '98] ARMATOR, armatori, s. m. Persoană care armează o navă; proprietar al unei nave. – Din fr. armateur, it. armatore.
5. [DLRLC] ARMATOR, armatori, s. m. Persoană care echipează o navă pe cheltuiala sa; proprietar particular de vase. Ajunsese milionar armator, avînd patru vapoare de mare. BART, E. 303.
6. [DLRM] ARMATOR, armatori, s. m. Persoană care echipează o navă; proprietar al unei nave. – Fr. armateur (it. armatore).
7. [DN] ARMATOR s.m. 1. Persoană care armează o navă pe cheltuiala sa; proprietar de nave. 2. miner specializat în armarea excavațiilor subterane. [Cf. fr. armateur, it. armatore].
8. [MDN '00] ARMATOR s. m. 1. cel care armează o navă în scopuri comerciale; proprietar de nave. 2. miner specializat în armarea excavațiilor subterane. (< fr. armateur, it. armatore, lat. armator)
9. [Șăineanu, ed. VI] armator m. cel ce înarmează sau echipează o corabie pe cheltueala sa.
10. [Scriban] *armatór m. (it. armatóre, fr. armateur). Odinioară, cel ce echipa o corabie p. a face piraterie saŭ și negustorie. Azĭ, exportator, maĭ des de grîne.
11. [DOOM 3] armator s. m., pl. armatori
12. [DOOM 2] armator s. m., pl. armatori
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL