1. [DEX '09] ARMAMENT, armamente, s. n. Totalitatea mijloacelor tehnice de luptă; arme. – Din fr. armement, lat. armamentum.
2. [MDA2] armament sn [At: HAMANGIU, C. C. 208 / Pl: ~e / E: fr armament] 1-2 (Frî) Echipare (a unei corăbii). 3 Totalitate a mijloacelor tehnice de luptă. 4 (Pex) Arme.
3. [CADE] *ARMAMENT (pl. -te) sn. 1 🎖️ Faptul de a înarma, de a aproviziona cu armele necesare o țară, un corp de armată, etc. ¶ 2 🎖️ Toate armele la un loc ale unui soldat, ale unui corp de armată, etc. ¶ 3 ⛵ Faptul de a pune una sau mai multe corăbii în stare de a călători pe mare [fr.].
4. [DLRLC] ARMAMENT, armamente, s. n. Totalitatea mijloacelor tehnice de luptă; arme. Grăbesc la magazia de armament să număr cartușele. CAMIL PETRESCU, U. N. 259.
5. [DLRM] ARMAMENT, armamente, s. n. Totalitatea mijloacelor tehnice de luptă; arme. – Fr. armement (lat. lit. armamentum).
6. [DN] ARMAMENT s.n. 1. Totalitatea mijloacelor tehnice de luptă ale unei unități militare, ale unei țări etc. 2. Echipajul, proviziile și combustibilul necesar pe o navă. [Pl. -te. / < fr. armement, cf. lat. armamentum].
7. [MDN '00] ARMAMENT s. n. 1. totalitatea mijloacelor tehnice de luptă din dotarea unei unități militare, a unei nave, țări etc. 2. tot ce există la bordul unei nave gata de plecare. (< fr. armement, lat. armamentum)
8. [Șăineanu, ed. VI] armament n. 1. înarmare; 2. preparative de răsboiu; 3. echiparea unui vas.
9. [Scriban] *armamént n., pl. e (fr. armement; lat. armamentum, pl. -a). Înarmare, prepare de războĭ. Armele unuĭ soldat orĭ uneĭ armate: armament modern. Echipamentu uneĭ corăbiĭ.
10. [DOOM 3] armament s. n., pl. armamente
11. [DOOM 2] armament s. n., pl. armamente
12. [GTA] ARMAMENT DE PE AVIOANE (ELICOPTERE), totalitatea mijloacelor de luptă aflate în dotarea unei aeronave de luptă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL