1. [MDA2] aricit1 sn [At: HEM 1645 / Pl: ~uri / E: arici2] 1-2 Ariceală (1-2).
2. [MDA2] aricit2, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 19/1 / Pl: ~iți, ~e / E: arici2] 1 (Reg; d. oameni) Ghemuit. 2 (Reg: d. păr) Zbârlit. 3 (Reg; d. păr) Creț. 4 (D. animale) Atins de ariceală Cf arici2 (3). 5 (Reg; d. vița de vie) Atinsă de arici1 (11). 6-7 (D. oameni) Bolnav de arici1 (12-13). 8 (Reg; d. om, animale) Slab din cauza bolii. 9 (Reg; d. plante) Ofilit.
3. [CADE] ARICIT I. adj. 1 p. ARICI ¶ 2 Creț: Negru este-un cal urît Și la păr e ~ (TOC.) ¶ 3 🩺 Bolnav de ariciu ¶ 4 Pocit, necrescut normal din cauza unei boli, cînd a fost mic (RV.-CRG.) ¶ 5 ‡Plin de răni (în urma mușcăturilor de țînțar): sămăna cu pialea pilului, așia-i era pelița ~ă (DOS.). II. sbst. Faptul de a se arici.
4. [DEX '09] ARICI2, pers. 3 aricește, vb. IV. Refl. A se îmbolnăvi de ariceală. – Din arici1.
5. [MDA2] arici2 vr [At: REV. CRIT. III, 86 / Pzi: ~icesc / E: arici1] (Reg) 1 (D. om) A se strânge ca ariciul (1). 2 (D. păr) A se zbârli. 3 A se îmbolnăvi de ariceală.
6. [CADE] ARICI (-icesc) vb. refl. 1 A se face, a se strînge, a se ghemui ca ariciul; a se sbîrli ¶ 2 🐕 A căpăta ariceală ¶ 3 🌿 = TĂCIUNA.
7. [Scriban] aricésc (mă) v. refl. Mă îmbolnăvesc de ariceală: un cal aricit.
8. [DOOM 3] arici1 (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă aricesc, 3 sg. se aricește, imperf. 1 sg. mă ariceam; conj. prez. 1 sg. să mă aricesc, 3 să se aricească; imper. 2 sg. afirm. aricește-te; ger. aricindu-mă
9. [DOOM 2] !arici2 (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se aricește, imperf. 3 sg. se aricea; conj. prez. 3 să se aricească
10. [DAR] aricit, -ă, ariciți, -te adj. (înv. și pop.) 1. chircit, ghemuit, strâns 2. zbârlit 3. bolnav de „arici” (v.) 4. ofilit, slăbit
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL