1. [DEX '09] ARHONDAR, arhondari, s. m. Călugăr care are în grijă arhondaricul și care primește oaspeții mănăstirii. – Din ngr. arhondáris.
2. [MDA2] arhondar sm [At: COSTINESCU / V: -ntar / Pl: ~i / E: ngr ἀρχοντάρης] (Înv) Călugăr care conducea și administra o arhondărie, primind oaspeții mănăstirii.
3. [CADE] ARHONDAR sm., ARHONDĂREASĂ (pl. -ese) sf. ⛪ Care are funcțiunea de a îngriji de un arhondaric, călugărul (călugărița) însărcinat(ă) într’o mănăstire cu primirea oaspeților [ngr. άρχοντάρης].
4. [DEX '98] ARHONDAR, arhondari, s. m. Călugăr care are în grijă arhondaricul și care primește oaspeții mânăstirii. – Din ngr. arhondáris.
5. [DLRM] ARHONDAR, arhondari, s. m. Călugăr care are în grijă arhondaricul și care primește oaspeții mănăstirii. – Ngr. arhontaris.
6. [Șăineanu, ed. VI] arhondar m. călugărul care primește pe oaspeți într’o mânăstire. [Gr. mod. ARHONDÀRIS].
7. [Scriban] arhondár m. (d. arhondaric). Călugăru care-ĭ primește pe oaspețĭ în mînăstire. – Fem. -ăreasă (pl. ese) saŭ -ăriță (pl. e).
8. [MDA2] arhontar sm vz arhondar
9. [DOOM 3] arhondar s. m., pl. arhondari
10. [DOOM 2] arhondar s. m., pl. arhondari
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL