1. [DEX '09] APĂRAIE s. f. Apărie. – Apă + suf. -ăraie.
2. [MDA2] apăraie sf [At: CREANGĂ, P. 66 / E: apă + -ăraie] (Pfm) Apărie.
3. [CADE] ❍APĂRAIE 👉 APĂRIE.
4. [DLRLC] APĂRAIE s. f. Apărie. Toarnă apa cea din fîntînă pe jăratec... ba încă face și o apăraie prin casă de s-a îndrăcit de ciudă hîrca de la bucătărie. CREANGĂ, P. 66. ◊ Fig. Afară noaptea se îngroșase. Din bucătăria de vară curgea în bătătură apăraie de lumină sîngerie. DAN, U. 51.
5. [DLRM] APĂRAIE s. f. Apărie. – Din apă + suf. -ăraie.
6. [Șăineanu, ed. VI] apăraie f. apă multă vărsată pe jos: face și o apăraie prin casă GR.
7. [CADE] APĂRIE, Mold. APĂRAIE sf. Multă apă vărsată sau îngrămădită într’un loc: în mijlocul odăii, apărie pe jos, gunoiu și gîndaci (CRG.).
8. [Scriban] apăríe și apăráĭe f., pl. ăĭ (d. apă). Apă multă (vărsată pin casă orĭ pe drum).
9. [DOOM 3] apăraie s. f., art. apăraia, g.-d. art. apăraiei
10. [DOOM 2] apăraie s. f., art. apăraia, g.-d. art. apăraiei
11. [MDO] apăraie
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL