Definiție și ce înseamnă apostrofare

1. [DEX '09] APOSTROFARE, apostrofări, s. f. Acțiunea de a apostrofa și rezultatul ei. – V. apostrofa.

2. [MDA2] apostrofare sf [At: DA / Pl: ~fări / E: apostrofa] Vorbire cu cineva pe un ton mustrător Si: apostrofat1.

3. [DLRLC] APOSTROFARE, apostrofări, s. f. Acțiunea de a apostrofa și rezultatul ei; cuvînt de imputare sau de renroș adresat cuiva.

4. [DLRM] APOSTROFARE, apostrofări, s. f. Acțiunea de a apostrofa și rezultatul ei; apostrofă.

5. [DN] APOSTROFARE s.f. Acțiunea de a apostrofa și rezultatul ei; apostrofă. [< apostrofa].

6. [DEX '09] APOSTROFA, apostrofez, vb. I. Tranz. A adresa cuiva o mustrare (violentă), a mustra pe cineva (cu ton aspru). – Din fr. apostropher.

7. [MDA2] apostrofa v [At: I. NEGRUZZI, S. I, 367 / Pzi: ~fez / E: fr apostropher] A vorbi cuiva pe un ton mustrător.

8. [CADE] *APOSTROFA (-ofez) vb. tr. A vorbi cuiva (în spec. cu ton aspru, de mustrare): mă întorc să văd cine mă apostrofează și dau cu ochii de lordul Ald (I.-GH.) [fr.].

9. [DLRLC] APOSTROFA, apostrofez, vb. I. Tranz. A adresa cuiva o apostrofă, o mustrare, a-i vorbi pe un ton aspru, mustrător. [Eminescu] apostrofează clasele de sus. IBRĂILEANU, SP. CR. 175. ◊ Fig. Părea că toate [broaștele] laolaltă apostrofează luna, Că fiecare broască se ceartă cu o stea. TOPÎRCEANU, S. A. 59.

10. [DLRM] APOSTROFA, apostrofez, vb. I. Tranz. A adresa cuiva o mustrare, a mustra pe cineva (cu ton violent). – Fr. apostropher.

11. [DN] APOSTROFA vb. I. tr. A vorbi cuiva aspru, a mustra. [< fr. apostropher].

12. [MDN '00] APOSTROFA vb. tr. a adresa cuiva o mustrare, a dojeni, a critica. (< fr. apostropher)

13. [Șăineanu, ed. VI] apostrofà v. 1. a adresa vorba direct; 2. a adresa cuiva vorbe supărătoare, mustrătoare.

14. [Scriban] *apostroféz v. tr. (d. apostrofă; fr. apostropher). Mă adresez cuĭva pe un ton aspru: l-a apostrofat în plină ședință.

15. [DOOM 3] apostrofare s. f., g.-d. art. apostrofării; pl. apostrofări

16. [DOOM 2] apostrofare s. f., g.-d. art. apostrofării; pl. apostrofări

17. [DOOM 3] apostrofa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. apostrofez, 3 apostrofează; conj. prez. 1 sg. să apostrofez, 3 să apostrofeze

18. [DOOM 2] apostrofa (a ~) vb., ind. prez. 3 apostrofează

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] EXTRAMARITAL, -Ă, extramaritali, -e, adj. (Livr.) Extraconjugal. – Din engl. extramarital. 2. […]
1. [DN] EXTRAMUNDAN, -Ă adj. (Liv.) Din afara lumii. [< germ. extramundan]. 2. [MDN '00] […]
1. [DN] EXTRANATURAL, -Ă adj. (Liv.) Din afara legilor naturii. [Cf. it. extranaturale]. 2. [MDN […]
[MDN '00] EXTRANAȚIONAL, -Ă adj. exterior țării, națiunii. (< fr. extranational) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] EXTRANEITATE s. f. 1. Caracter străin al unui element cuprins într-un raport […]
1. [DEX '09] EXTRANEU, -EE, extranei, -ee, adj. (Livr.) Din afară, străin. – Din lat. […]
1. [DEX '09] EXTRANUCLEAR, -Ă, extranucleari, -e, adj. (Biol.) Care este localizat în afara nucleului, […]
[DN] EXTRAORDINARITATE s.f. (Liv.) Însușirea a ceea ce este extraordinar. [Cf. it. estraordinarietà]. Sursă: DEX […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro