1. [DEX '09] APORT2, aporturi, s. n. Contribuție materială, intelectuală, morală etc. adusă de cineva într-o acțiune comună. – Din fr. apport (< apporter).
2. [DEX '09] APORT1 interj. Strigăt cu care se îndeamnă un câine să aducă vânatul împușcat sau un obiect aruncat. – Din fr. apporte (< apporter).
3. [MDA2] aport2 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: fr apport] 1 (Fin; cmr) Partea adusă de fiecare într-o asociație sau într-o întreprindere comună. 2-3 Contribuție (de muncă, de luptă etc.) în vederea unui scop.
4. [MDA2] aport1 i, sn [At: DONICI, ap. TDRG / Pl: ~uri / E: fr apporte] 1-2 (Frm) Strigăt cu care se îndeamnă câinii să aducă vânatul împușcat sau un obiect aruncat.
5. [CADE] *APORT1 (pl. -turi) sn. ⚚ Partea (de capital, imobile, etc.) adusă de fie-care asociat într’o întreprindere [fr.].
6. [CADE] *APORT2! interj. 🔫 Strigăt prin care se îndeamnă un cîine să aducă ceva: aport! strigă el cu îngîmfare prepelicarului (ODOB.) [fr. apporte].
7. [DLRLC] APORT2, aporturi, s. n. 1. Contribuție (de muncă, de luptă etc.) a unei persoane sau a unei colectivități. Omenirea progresistă și iubitoare de pace privește cu drept cuvînt politica Partidului Comunist al Uniunii Sovietice – politică de întărire continuă a Statului sovietic, a economiei și culturii sale – drept un aport hotărîtor la cauza apărării păcii și libertății popoarelor. GHEORGHIU-DEJ, C. XIX 8. 2. (În economia capitalistă) Parte de capital adusă într-o societate pe acțiuni de fiecare dintre membrii ei.
8. [DLRLC] APORT1 interj. Strigăt cu care se îndeamnă un cîine să aducă vînatul împușcat sau un obiect anume aruncat în acest scop. Tu dresai... pe prepelicarul tău ca să asculte la semnalele consacrate:«Pst!», «Pil!» și «Aport!». ODOBESCU, S. III 3. ◊ (Substantivat, numai în expr.) A face aport = (despre cîini) a aduce în dinți vînatul împușcat sau un obiect aruncat anume. Cîinele a învățat să facă aport.
9. [DLRM] APORT2, aporturi, s. n. Contribuție (de muncă, de luptă etc.) a unei persoane sau a unei colectivități. ♦ (În economia capitalistă) Parte de capital adusă într-o societate pe acțiuni de fiecare dintre membrii ei. – Fr. apport.
10. [DLRM] APORT1 interj. (Franțuzism) Strigăt cu care se îndeamnă un cîine să aducă vînatul împușcat sau un obiect aruncat. – Fr. apporte.
11. [DN] APORT s.n. Contribuție a unei persoane sau a unei colectivități la o întreprindere, la o acțiune. ♦ Capital cu care cineva contribuie la o societate pe acțiuni. [< fr. apport].
12. [DN] APORT interj. Strigăt folosit mai ales la vînătoare pentru a îndemna un cîine să aducă vînatul doborît. [< fr. apporte < apporter – a aduce].
13. [MDN '00] APORT2 s. n. 1. contribuție a unei persoane sau colectivități la o întreprindere, la o acțiune comună. 2. bunuri (i)mobile, bani, valori pe care un asociat le aduce într-o unitate economică. ◊ capital cu care un acționar contribuie la o societate pe acțiuni. (< fr. apport)
14. [MDN '00] APORT1 interj. (pentru a îndemna un câine să aducă vânatul doborât) adu! caută! (< fr. apporte)
15. [Șăineanu, ed. VI] aport! int. adu! (strigăt adresat câinelui la vânătoare): aport! strigă el prepelicarului OD. (= fr. apporte). ║ n. partea adusă în activul unei societăți.
16. [Scriban] *2) apórt interj. (fr. aporte! adă!). Strigăt pin care se poruncește unuĭ cîne să aducă ceva. Acest cîne face aport, aduce ce-ĭ porunceștĭ.
17. [Scriban] *1) apórt n., pl. urĭ (fr. apport). Com. Cotă contribuțiune, partea adusă de un asociat într’o întreprindere.
18. [DOOM 3] aport2 (contribuție) s. n., pl. aporturi
19. [DOOM 3] aport1 interj.
20. [DOOM 2] aport1 interj.
21. [DOOM 2] aport2 s. n., pl. aporturi
22. [DER] aport (aporturi), s. n. – Contribuție. Fr. apporter „a aduce” și der. săi. – Der. aport, interj. (strigăt cu care se poruncește cîinilor de vînătoare); aporta, vb. (despre cîini, a aduce vînatul).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL