1. [DEX '09] APATRID, -Ă, apatrizi, -de, s. m. și f., adj. (Persoană) care nu are cetățenia niciunui stat. – Din fr. apatride.
2. [MDA2] apatrid, ~ă smf [At: DA ms / Pl: ~izi, ~e / E: fr apatride, ngr ἄπατριδ] 1 Persoană care a pierdut calitatea de cetățean al patriei sale (părăsind-o în mod ilegal) și n-a dobândit nici cetățenia țării în care s-a stabilit. 2 Om fără patrie.
3. [DEX '98] APATRID, -Ă, apatrizi, -de, s. m. și f., adj. (Persoană) care nu are cetățenia nici unui stat. – Din fr. apatride.
4. [DLRLC] APATRID, -Ă, apatrizi, -de, s. m. și f. Persoană care nu are drepturi cetățenești în nici o țară.
5. [DLRM] APATRID, -Ă, apatrizi, -de, s. m. și f. Persoană care nu are drepturi cetățenești în nici o țară. – Fr. apatride.
6. [DN] APATRID, -Ă s.m. și f. Cel care nu are drepturi cetățenești în nici o țară. [< fr. apatride, cf. gr. a – fără, patris, -idos – patrie].
7. [MDN '00] APATRID, -Ă adj., s. m. f. (persoană) fără cetățenie; heimatlos (< fr. apatride)
8. [Scriban] *apatríd, -ă adj. (format ca și ngr. ápatris, gen. apátridos, d. vgr. a-, fără, și patris, patrie. V. eŭpatrid). Fără patrie, fără cetățenie, ca maĭ toțĭ Jidaniĭ.
9. [DOOM 3] apatrid (desp. -pa-trid) adj. m., s. m., pl. apatrizi; adj. f., s. f. apatridă, pl. apatride
10. [DOOM 2] apatrid (-pa-trid) adj. m., s. m., pl. apatrizi; adj. f., s. f. apatridă, pl. apatride
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL