1. [DEX '09] ANUNȚARE, anunțări, s. f. Acțiunea de a anunța. – V. anunța.
2. [MDA2] anunțare sf [At: DA / Pl: ~țări / E: anunța] 1 Aducere la cunoștință. 2 Vestire.
3. [DLRLC] ANUNȚARE, anunțări, s. f. Aducere la cunoștință, încunoștințare, înștiințare.
4. [DLRM] ANUNȚARE, anunțări, s. f. Acțiunea de a anunța; înștiințare.
5. [DN] ANUNȚARE s.f. Acțiunea de a anunța și rezultatul ei. [< anunța].
6. [DEX '09] ANUNȚA, anunț, vb. I. Tranz. A aduce la cunoștință; a vesti, a încunoștința. ♦ A vesti sosirea cuiva (rostindu-i numele cu voce tare). – Din fr. annoncer, lat. annuntiare.
7. [MDA2] anunța vtr [At: NEGRUZZI, S. I, 68 / Pzi: ~nunț / E: fr annoncer] 1 A face cunoscut. 2 (Spc) A spune numele cuiva care a venit în vizită sau pentru afaceri.
8. [CADE] *ANUNȚA (anunț) I. vb. tr. 1 A vesti, a face cunoscut: îți voiu ~ sosirea mea ¶ 2 spec. A face cunoscut un lucru printr’o înștiințare scrisă: cursurile nu s’au anunțat încă. II. vb. refl. A se vedea de mai ’nainte: anul se anunță rău pentru agricultori [fr. annoncer < lat.].
9. [DLRLC] ANUNȚA, anunț, vb. I. Tranz. A face cunoscut, a încunoștința, a vesti, a da de știre. În orice caz, Dumitraș, te anunț că hotărîrea mea rămîne nestrămutată. SADOVEANU, N. F. 146. Tata se interesa de fiecare dintre noi și-și anunța întoarcerea. SAHIA, N. 59. ♦ A vesti sosirea cuiva (rostindu-i numele cu voce tare). Anunță-mă la tov. ministru.
10. [DLRM] ANUNȚA, anunț, vb. I. Tranz. A aduce la cunoștință; a vesti, a încunoștința. ♦ A vesti sosirea cuiva (rostindu-i numele cu voce tare). – Fr. annoncer (lat. lit. annuntiare).
11. [DN] ANUNȚA vb. I. tr. A aduce la cunoștință; a încunoștința. ♦ A vesti sosirea cuiva (cu voce tare). [P.i. anunț. / < fr. annoncer, cf. lat. annuntiare].
12. [MDN '00] ANUNȚA vb. tr. a aduce la cunoștință. ◊ a vesti sosirea cuiva sau un eveniment. (< fr. annoncer, lat. annuntiare)
13. [Șăineanu, ed. VI] anunțà v. 1. a da de știre, a vesti: cele dintâi flori ce anunță primăvara la triștii călători BOL.; 2. a spune numele unei persoane care intră într’un salon; 3. a face cunoscut dinainte: barometrul anunță vreme frumoasă.
14. [Scriban] *2) anúnț, a -á v. tr. (fr. annoncer, d. lat. an-nuntiare. V. denunț). Fac cunoscut, public: a anunța o vînzare. Manifest: cerurile anunță gloria luĭ Dumnezeŭ. Prezic: barometru anunță timp frumos. Predic: a anunța evanghelia.
15. [DOOM 3] anunțare s. f., g.-d. art. anunțării; pl. anunțări
16. [DOOM 2] anunțare s. f., g.-d. art. anunțării; pl. anunțări
17. [DOOM 3] anunța (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. anunț, 3 anunță; conj. prez. 1 sg. să anunț, 3 să anunțe
18. [DOOM 2] anunța (a ~) vb., ind. prez. 3 anunță
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL