1. [DEX '09] ANTIPOLUANT, -Ă, antipoluanți, -te, adj., s. m. (Procedeu, substanță, bacterie) care este folosit împotriva poluării. [Pr.: -lu-ant] – Anti- + poluant.
2. [MDA2] antipoluant, ~ă sn, a [At: DEX2 / P: ~lu-ant / Pl: ~nți, ~e / E: fr anti- + poluant] 1-4 (Procedeu, substanță, bacterie) care este folosit împotriva poluării.
3. [DEX '98] ANTIPOLUANT, -Ă, antipoluanți, -te, adj. s. m. (Procedeu, substanță, bacterie) care este folosit împotriva poluării. [Pr.: -lu-ant] – Anti- + poluant.
4. [DN] ANTIPOLUANT, -Ă adj., s.m. (Dispozitiv, mijloc) folosit împotriva poluării. [Et. incertă].
5. [MDN '00] ANTIPOLUANT, -Ă adj., s. m. (procedeu, substanță) împotriva poluării. (< anti- + poluant)
6. [DCR2] antipoluant, -ă adj. (Orice mijloc) folosit împotriva poluării ◊ „La al 17-lea Salon anual automobilistic de la Tokio au fost prezentate câteva modele antipoluante ca Nissan electric și Toyota Commuter.” Sc.t. 6 X 70 p. 4. ◊ „Anti-poluare. Începând cu 1 octombrie, în țările membre ale Pieței Comune se vor aplica noi norme tehnice privind controlul anti-poluant al autovehiculelor.” R.l. 25 III 75 p. 6. ◊ „Tot acțiunea noastră de sistematizare dendrologică a dat la iveală existența, pe unele străzi bucureștene, a unui arbore decorativ din familia salcâmului, care are apreciabile proprietăți antipoluante.” R.l. 25 IX 84 p. 5; v. și Sc. 19 IX 79 p. 5, R.l. 24 VI 80 p. 5; v. și silențios (din anti- + poluant; cf. engl. antipollution; BD 1969; DN3, DEX-S)
7. [DOOM 3] antipoluant1 (desp. -lu-ant) adj. m., pl. antipoluanți; f. antipoluantă, pl. antipoluante
8. [DOOM 3] antipoluant2 (desp. -lu-ant) s. m., pl. antipoluanți
9. [DOOM 2] *antipoluant1 (-lu-ant) adj. m., pl. antipoluanți; f. antipoluantă, pl. antipoluante
10. [DOOM 2] *antipoluant2 (-lu-ant) s. m., pl. antipoluanți
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL