1. [DEX '09] ANTIHREZĂ, antihreze, s. f. Contract prin care se dă în folosință creditorului un bun imobil care aparține debitorului. [Var.: anticreză s. f.] – Din fr. antichrèse.
2. [MDA2] antihreză sf [At: LM / V: ~icr~ / Pl: ~ze / E: fr antichrèse] (Jur; înv) Contract prin care se dă creditorului dreptul de a uza de un bun imobil ipotecat, scăzând eventualele beneficii din dobânzile și apoi din capitalul datorat.
3. [DEX '98] ANTIHREZĂ, antihreze, s. f. (Jur.) Contract prin care se dă în folosință creditorului un bun imobil care aparține debitorului. [Var.: anticreză s. f.] – Din fr. antichrèse.
4. [DLRM] ANTIHREZĂ, antihreze, s. f. (În dreptul burghez) Contract de garantare a unei datorii, prin care se dă în folosința creditorului un bun imobil care aparține debitorului. – Fr. antichrèse (< gr.).
5. [DN] ANTIHREZĂ s.f. Contract prin care se cedează creditorului venitul unui bun imobil aparținînd debitorului. [Var. anticreză s.f. / < fr. antichrèse, cf. it. anticresi < gr. antichresis].
6. [MDN '00] ANTIHREZĂ s. f. (jur.) cedarea de către creditor a venitului unui bun imobil aparținând debitorului. (< fr. antichrèse)
7. [DEX '09] ANTICREZĂ s. f. v. antihreză.
8. [MDA2] anticreză sf vz antihreză
9. [DN] ANTICREZĂ s.f. v. antihreză.
10. [Șăineanu, ed. VI] anticreză f. Jur. contract prin care un datornic lasă creditorului veniturile unui imobil.
11. [Scriban] *anticréză f., pl. e (vgr. anti-hresis, d. anti, contra, și hrésis, întrebuințare). Jur. Părăsirea uzufructuluĭ unuĭ imobil făcut de un debitor creditoruluĭ.
12. [DOOM 3] antihreză (desp. -ti-hre-) s. f., g.-d. art. antihrezei; pl. antihreze
13. [DOOM 2] antihreză (-ti-hre-) s. f., g.-d. art. antihrezei; pl. antihreze
14. [IVO-III] anticreză.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL