1. [DEX '09] ANGELIC, -Ă, angelici, -ce, adj. (Ca) de înger; îngeresc (1). – Din fr. angélique, lat. angelicus.
2. [DEX '09] ANGELICĂ s. f. 1. Plantă erbacee aromatică, cu frunze mari și cu flori albe-verzui, a cărei rădăcină se folosește în industria farmaceutică; angelină (Angelica archangelica). 2. Băutură alcoolică preparată din această plantă. [Var.: anghelică s. f.] – Din ngr. anghélika.
3. [DEX '09] ANGHELICĂ s. f. v. angelică.
4. [MDA2] angelic, ~ă a [At: TDRG / Pl: ~ici, ~ice / E: fr angélique] Îngeresc.
5. [MDA2] angelică sf vz anghelică
6. [MDA2] anghelică sf [At: CALENDARIU (1814), 183/4 / V: ange-, anghi- / A: -ghel- / E: lat angelic cf anghelină] 1 (Bot) Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu rădăcină groasă, tulpină cilindrică (ajungând până la 2 m înălțime), frunze mari, flori numeroase alb-verzui și fruct oval; crește pe lângă torente, pâraie și râuri în pădurile de munte, prin iulie-august; rădăcina ei se întrebuințează în farmacie Si: (Trs) angelină, antonică, buciniș (Archangelica officinalis). 2 Băutură alcoolică tare, făcută cu (rădăcină de) anghelică (1) și întrebuințată ca leac în durerile de stomac și în colici sau vătămătură.
7. [MDA2] anghilică sf vz anghelică
8. [CADE] *ANGELIC adj. Îngeresc: surîs ~; figură ~ă [fr. < lat.].
9. [CADE] *ANGELICĂ sf. 🌿 = ANGHELICĂ [fr.].
10. [CADE] ANGHELICĂ, ANGHILICĂ sf. 🌿 Plantă din familia umbeliferelor; crește pe lîngă rîurile și pîraele din regiunile muntoase; semințele, frunzele și mai ales rădăcina se întrebuințează de popor ca leac pentru durerile de stomac, lingoare, tuse și boale de gură la vite (Archangelica officinalis) (🖼 129) [ngr. άγγέλιχα].
11. [CADE] BUCINIȘ sm. 🌿 1 = ANGHELICĂ ¶ 2 – CUCUTĂ ¶ 3 ~ DE-APĂ, ~ DE-BALTĂ CUCUTĂ-DE-APĂ [bucin].
12. [DEX '98] ANGELICĂ s. f. 1. Plantă erbacee aromatică, cu frunze mari și cu flori alb-verzui, a cărei rădăcină se întrebuințează în farmacie (Angelica archangelica); 2. Băutură alcoolică preparată din această plantă. [Var.: anghelică s. f.] – Din ngr. anghélika.
13. [DLRLC] ANGELIC, -Ă, angelici, -e, adj. (Rar) Îngeresc. Gioconda, cu surîsul ei angelic, devenise aspră, dură și crudă. BART, E. 227.
14. [DLRLC] ANGHELICĂ s. f. 1. Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, a cărei rădăcină se întrebuințează în farmacie (Archangelica officinalis). Faci ceai rusesc tare... pui zahăr cît vrei să fie de dulce, pui inipere, izmă-creață, anghelică și coji de portocală. HOGAȘ, M. N. 121. 2. Băutură alcoolică tare, preparată din planta descrisă mai sus. U!... pardon... oi fi mirosind!... am gustat de dimineață niște anghelică de casă... Nu știu ce... îmi venea... de la stomac. CARAGIALE, O. II 253.
15. [DLRM] ANGELIC, -Ă, angelici, -e, adj. (Rar) Îngeresc. – Fr. angélique (lat. lit. angelicus).
16. [DLRM] ANGHELICĂ s. f. 1. Plantă erbacee aromatică a cărei rădăcină se întrebuințează în farmacie (Archangelica officinalis). 2. Băutură alcoolică preparată din această plantă. – Ngr. angelika.
17. [DN] ANGELIC, -Ă adj. Îngeresc, (ca) de înger. [Cf. fr. angélique, it. angelico, lat. angelicus].
18. [DN] ANGELICĂ s.f. Plantă aromatică din familia umbeliferelor, cu tulpina ramificată și groasă la bază. [< fr. angélique].
19. [MDN '00] ANGELIC, -Ă adj. îngeresc, (ca) de înger. ◊ (fig.) serafic, nobil, pur. (< fr. angélique, lat. angelicus)
20. [MDN '00] ANGELICĂ s. f. plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu tulpina ramificată și groasă la bază. (< fr. angélique)
21. [Șăineanu, ed. VI] angelic a. 1. îngeresc: angelică madonă AL.; 2. fig. perfect: bunătate angelică.
22. [Șăineanu, ed. VI] angelică (anghelică) f. buruiană sălbatică cu flori alb-verzui și cu frunzele mari (Angelica).
23. [Scriban] *angélic, -ă adj. (lat. angélicus, vgr. angelikós). Rar. Îngeresc. Adv. Îngerește. S. f., pl. e și ĭ. Bot. Buciniș (archangélica officinális și angélica archangélica).
24. [DOOM 3] angelic adj. m., pl. angelici; f. angelică, pl. angelice
25. [DOOM 3] !anghelică s. f., g.-d. art. anghelicii
26. [DOOM 2] angelic adj. m., pl. angelici; f. angelică, pl. angelice
27. [DOOM 2] angelică/anghelică s. f., g.-d. art. angelicii/anghelicii
28. [DOOM 2] anghelică v. angelică
29. [DMLR] angelică s. f., pl. angelice
30. [DMLR] anghelică (= angelică) s. f., pl. anghelice
31. [DER] angelică (angelici), s. f. – Plantă (Archangelica officinalis). – Var. anghelică, anghelină. Lat. angelica (sec. XIX); var. din ngr. ἀγγέλιϰα (Candrea). Din aceeași familie face parte angelic, adj., din fr. angélique, it. angelico.
32. [DTM] angelica v. arciliuto.
33. [DFL] ANGELICA L. ANGELICA, fam. Umbelliferae. Gen originar din regiunile emisferei nordice, cca 52 specii, erbacee, aromatice, bienale sau perene. Flori (caliciul cu 5 sepale dentiforme), mici sau slab conturate, bilobate, corolă cu 5 petale întregi, emarginate sau invers-ovate, cu vîrfuri îndoite în interior, 5 stamine) albe, albe-verzui sau roșietice, foarte rar galbene, în umbelă ramificată. Frunze mari, tri- sau bipenate, cu foliolele cordiforme pînă la ovate.
34. [DFL] Angelica archangelica L. (syn. Archangelica officinalis Hoffm.). Specie care înflorește vara. Flori albe-verzui, numeroase. Frunze simple sau bipenate, cu foliole cordiforme ovate sau eliptice, inegal sau incis-serate. Tulpină roșiatică (pînă la 2 m înălțime), cilindrică, brăzdată, fistuloasă. Plantă erbacee, perenă, aromatică.
35. [DFL] Angelica silvestris L. Specie ce înflorește vara-toamna. Flori albe-roșietice, multe la număr, în umbele compuse. Frunze 2-3-pe- nate, cu foliolele ovate, eliptice, acut-dentate. Tulpină cilindrică, fistuloasă, brăzdată și pubescentă în treimea superioară. Plantă erbacee, perenă, meliferă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL