1. [DEX '09] ANGARIE s. f. v. angara.
2. [MDA2] angarie sf vz angara
3. [DN] ANGARIE s.f. Obligație impusă de un stat navelor străine de a naviga în interesul acestui stat. [Gen. -iei. / < fr. angarie, cf. gr. angareia – servitute].
4. [MDN '00] ANGARIE s. f. rechiziționare de către un stat beligerant a unor bunuri mobile străine, plătind despăgubiri. (< fr. angarie)
5. [DEX '09] ANGARA, angarale, s. f. 1. (În Evul Mediu, în Moldova și în Țara Românească) Nume generic dat obligațiilor în muncă impuse țărănimii. 2. (Fam.; mai ales la pl.) Dificultate, greutate de ordin material, necaz, belea. [Var.: angarie, angărie s. f.] – Din ngr. angaria.
6. [DEX '09] ANGĂRIE s. f. v. angara.
7. [MDA2] angara sf [At: (a. 1629) ap. HEM 1193 / V: (reg) ~rie, ~gărie, ~rea, hangărea, hangarale / Pl: ~le / E: ngr ὰγγαρεια] 1 (Înv) Corvoadă. 2 Dare. 3 Contribuție (în bani, în natură sau în muncă) către (stăpân sau) domnitor. 4 (Reg; lpl) Greutăți (mai ales bănești). 5 (Spc) Dări către stat Cf beilic, clacă, robotă.
8. [MDA2] angarea sf vz angara
9. [MDA2] angărie2 sf vz angara
10. [MDA2] angărie1 sf [At: PAMFILE, J. II / E: nct] (Mol) Mulțime de păsări de curte.
11. [MDA2] hangarale sfp vz angara
12. [MDA2] hangărea sf vz angara
13. [CADE] ANGARA (pl. -rale) sf. 1 Altădată orice dare, muncă la cîmp, la șosele, etc. pe care o cerea de la țărani proprietarul ori administrația; astăzi cuvîntul are înțeles pejorativ, însemnînd ori-ce sarcină grea, ori-ce apăsare, ori-ce cerere nedreaptă: numai biruri și angarale, n’a mai rămas bieților creștini nici cenușă în vatră (I.-GH.) ¶ 2 Fig.: eram copil și spunea multe taica de angaralele de Turci (GR.-N.) ¶ 3 A lucra ca de ~, a lucra fără tragere de inimă, de pomană [ngr. άγγαρεία].
14. [CADE] †ANGĂRIE1 Mold., ‡ANGAREA sf. = ANGARA: o poruncă merge după alaltă Pentru angării, dabile împlineli (BD.-DEL.).
15. [CADE] ❍ANGĂRIE2 sf. Mold. Mulțime de pasări de curte, galițe (PAMF.).
16. [DEX '98] ANGARA, angarale, s. f. 1. (În evul mediu, în Moldova și în Țara Românească) Nume generic dat obligațiilor în muncă impuse țărănimii. 2. (Mai ales la pl.) Sarcină, greutate materială, necaz, belea. [Var.: angărie s. f.] – Din ngr. angaria.
17. [DLRLC] ANGARA, angarale, s. f. (Mai ales la pl.) Sarcini sau greutăți materiale, belele, necazuri; (mai ales în limba veche) bir, dare, corvadă. Nu știe cum se descurcă lucrătorii ceilalți care cîștigă mai puțin și au angarale mai multe. PAS, L. II 52. La Macovei în sat Nici că mai este de stat, Că te ține-n muncă-afară Cît ține ziua de vară, Numai pe zece parale, Pentru bir și angarale. TEODORESCU, P. P. 297. – Variantă: angărie (NEGRUZZI, S. I 284) s. f.
18. [DLRM] ANGARA, angarale, s. f. Sarcină sau greutate materială, necaz, belea; (înv.) bir, corvadă. [Var.: angărie s. f.] – Ngr. angaria.
19. [Șăineanu, ed. VI] angarà f. 1. dare în bani sau în natură peste cele legiuite: biruri și angarale POP.; 2. muncă fără plată sau transport în folosul Statului. [Gr. mod. ANGARÌA, de unde și forma moldovenească angărie].
20. [Scriban] angará f. (turc. angharĭa, d. ngr. angaria, d. vgr. ángaros, curier al poșteĭ persice). Corvadă, beĭlic, muncă gratuită forțată. – La Ghib. Sur. XVII, IX, angheriĭ: gloabe și alte angheriĭ. V. și angărie.
21. [Scriban] angăríe și angheríe f. Est. Pl. Pasăre domestică, galiță: hrănea angăriile. (Neam. Rom. Lit. 3,555), lăcomia cu care înghit cele angăriĭ grăunțele (VR 1911,11,251). Angarale. V. anghirle, cobaĭe, gujălie, oare, orăteniĭ.
22. [DOOM 3] angarie s. f., art. angaria, g.-d. angarii, art. angariei
23. [DOOM 2] angarie s. f., art. angaria, g.-d. angarii, art. angariei
24. [DOOM 3] angara (înv., fam.) s. f., art. angaraua, g.-d. art. angaralei; pl. angarale
25. [DOOM 2] angara (înv., fam.) s. f., art. angaraua, g.-d. art. angaralei; pl. angarale, art. angaralele
26. [DER] angara (angarale), s. f. – 1. Obligație în bani sau zile de lucru. – 2. Greutate, problemă, necaz, belea. – 3. Pasăre de curte. – Var. angărie, angarie, angarea, hangara(le), angherie. – Mr. angărie. Ngr. ἀγγαρεία (Meyer 12; DAR), de unde și it. angheria, fr. angarie, sp. angaria, tc. angarya, alb. angherii, bg. angarija, pol. angarya. Sensul 3 este der. de la 2, în ciuda îndoielilor exprimate de DAR; cf. boală ca nume de vite.
27. [Argou] angara, angarale s. f. necaz, belea
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL