1. [DEX '09] ANEMIERE, anemieri, s. f. Faptul de a (se) anemia. – V. anemia.
2. [MDA2] anemiere sf [At: DA ms / V: (rar) ~iare / Pl: ~ri / E: anemia] Slăbire din cauza anemiei.
3. [DLRLC] ANEMIERE s. f. Faptul de a (s e) anemia; slăbire a organismului cauzată de anemie. – Pronunțat: -mi-e-.
4. [DLRM] ANEMIERE s. f. Faptul de a (se) anemia. [Pr.: -mi-e-]
5. [DN] ANEMIERE s.f. Acțiunea de a (se) anemia. [Pron. -mi-e-. / < anemia].
6. [DEX '09] ANEMIA, anemiez, vb. I. Refl. și tranz. A ajunge sau a face să ajungă în stare de slăbiciune din cauza anemiei. [Pr.: -mi-a] – Din fr. (s’)anémier.
7. [MDA2] anemia [At: DA / Pzi: ~iez / E: fr (s’)anémier] 1-2 vtr (A aduce sau) a ajunge într-o stare de slăbiciune, prin anemie. 3-4 vtr (Fig) (A face sau) a ajunge fără putere.
8. [MDA2] anemiare sf vz anemiere
9. [CADE] *ANEMIA (-miez) I. vb. tr. 🩺 A pricinui anemie. II. vb. refl. A deveni anemic.
10. [DLRLC] ANEMIA, anemiez, vb. I. Refl. A ajunge în stare de slăbiciune din cauza anemiei; a deveni anemic. S-a anemiat din cauza bolii. ◊ Tranz. Hrana proastă anemiază organismul. - Pronunțat: -mi-a.
11. [DLRM] ANEMIA, anemiez, vb. I. Refl. și tranz. A ajunge sau a face să ajungă în stare de slăbiciune, din cauza anemiei. [Pr.: -mi-a] – Fr. (s’)anémier.
12. [DN] ANEMIA vb. I tr., refl. A(-și) pierde puterile din cauza anemiei. [Pron. -mi-a, p. i. 4 -iem (pron. -mi-em), ger. -iind. / < fr. anémier].
13. [MDN '00] ANEMIA vb. tr., refl. a (-și) pierde puterile din cauza anemiei. (< fr. /s’/anémier)
14. [Scriban] *anemiéz v. tr. (d. anemie; fr. anémier). Med. Fac anemic. V. refl. Devin anemic.
15. [DOOM 3] anemiere (desp. -mi-e-) s. f., g.-d. art. anemierii; pl. anemieri
16. [DOOM 2] anemiere (-mi-e-) s. f., g.-d. art. anemierii; pl. anemieri
17. [DOOM 3] anemia (a ~) (desp. -mi-a) vb., ind. prez. 1 sg. anemiez (desp. -mi-ez), 3 anemiază, 1 pl. anemiem; conj. prez. 1 sg. să anemiez, 3 să anemieze; ger. anemiind (desp. -mi-ind)
18. [DOOM 2] anemia (a ~) (-mi-a) vb., ind. prez. 3 anemiază, 1 pl. anemiem (-mi-em); conj. prez. 3 să anemieze; ger. anemiind (-mi-ind)
19. [MDO] anemia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. anemiază, 1 pl. anemiem, ger. anemiind)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL