1. [DEX '09] ANABIOZĂ s. f. Reducere a activităților vitale la unele organisme în condiții neprielnice de viață. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. anabiose.
2. [MDA2] anabioză sf [At: DEX2 / P: ~bi-o~ / Pl: ~ze / E: fr anabiose] Reducere a activității vitale la unele organisme în condiții neprielnice de viață.
3. [DEX '98] ANABIOZĂ s. f. Reducere a activității vitale la unele organisme din pricina condițiilor neprielnice de viață. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. anabiose.
4. [DN] ANABIOZĂ s.f. Revenire la viață a unor organisme după o întrerupere a funcțiilor lor vitale de mai lungă durată, avînd mai mult sau mai puțin caracterul morții. [< fr. anabiose, cf. gr. anabiosis – înviere].
5. [MDN '00] ANABIOZĂ s. f. revenire la viață a unor organisme după o întrerupere a funcțiilor vitale prin hibernare; criptobioză. (< fr. anabiose)
6. [DCR2] anabioză s. f. Reducere a activităților vitale la unele organisme din cauza condițiilor neprielnice de viață ◊ „Când însă hrana este puțină și în plus vine și anotimpul friguros, el [șoricelul] cade într-un fel de anabioză, pulsul inimii scăzându-i până la o stare de cvasi-moarte, stare ce se poate menține timp îndelungat.” Sc. 17 X 81 p. 5 (din fr. anabiose; DEX, DN3)
7. [DOOM 3] anabioză (desp. -bi-o-) s. f., g.-d. art. anabiozei
8. [DOOM 2] anabioză (-bi-o-) s. f., g.-d. art. anabiozei
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL