1. [DEX '09] AMĂRIU, -IE, amării, adj. (Rar) Amărui. – Amar + suf. -iu.
2. [MDA2] amăriu, ~ie a [At: HEM 1013 / V: ~râu, ~râie / Pl: ~ii / E: amar + -iu] Amărui (1).
3. [CADE] AMĂRIU, AMĂRÎU adj. Cam amar, puțin amar: florile vișinilor împrășteau mirosul lor jilav și amăriu (GRL.); pe gît simți un gust amărîu, coclit (DLVR.).
4. [DLRLC] AMĂRIU, -IE, amării, adj. Amărui. ♦ Fig. (Rar) Chinuitor. Jale amărie. ALECSANDRI, P. III 506. – Variantă: amărîu, -îie (DELAVRANCEA, S. 152) adj.
5. [DLRM] AMĂRIU, -IE, amării, adj. (Rar) Amărui. [Var.: amărîu, -îie adj.]. – Din amar2 + suf. -iu.
6. [Scriban] amăríŭ, -ie și -îu, -îĭe (est) și -úĭ, úĭe (vest) adj. Cam amar.
7. [MDA2] amărâu, ~âie a vz amăriu
8. [CADE] AMĂRÎU 👉 AMĂRIU
9. [DLRLC] AMĂRÎU, -ÎIE adj. v. amăriu.
10. [DOOM 3] amăriu (rar) adj. m., f. amărie; pl. m. și f. amării
11. [DOOM 2] amăriu (rar) adj. m., f. amărie; pl. m. și f. amării
12. [MDO] amăriu
13. [IVO-III] amărîu, -rîie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL