1. [DEX '09] AMVON, amvoane, s. n. Construcție (ca un balcon) într-o biserică, de unde se predică sau se citește Evanghelia. – Din sl. amŭvonŭ.
2. [MDA2] amvon sn [At: VARLAAM, ap. HEM 1038 / V: (înv) ~bon, an~, ~vonă, ~voană, anvoană, anvonă / Pl: ~oane, ~uri / E: vsl амувоньу, ngr ἄμβων] (Bis) Loc înălțat în biserică, de unde se citește Evanghelia sau se țin predici.
3. [CADE] AMVON (pl. -voane, -vonuri) sn. ⛪ Un fel de tribună mai ridicată în interiorul unei biserici, de unde se citește evanghelia sau se predică (🖼 112): s’a dat predicatorul jos din ~ (CAR.); în predicile sale de pe amvoanele bisericilor, înțepa ca viespea (CRG.) [vsl. < gr.].
4. [DEX '98] AMVON, amvoane, s. n. Construcție (ca un balcon) într-o biserică, de unde se predică sau se citește evanghelia. – Din sl. amŭvonŭ.
5. [DLRLC] AMVON, amvoane, s. n. Construcție (de obicei ca un balcon) într-o biserică, de unde se predică sau se citește evanghelia. În predicile sale de pe amvoanele bisericilor înțepa ca viespea. CREANGĂ, A. 136.
6. [DLRM] AMVON, amvoane, s. n. Construcție (ca un balcon) într-o biserică, de unde se predică sau se citește evanghelia. – Slav (v. sl. amŭvonŭ < gr.).
7. [Șăineanu, ed. VI] amvon n. 1. tribuna depe care se predică sau se citește Evanghelia în biserică; 2. predicațiune; elocvența amvonului; 3. (și amvonă) fig. religiune: perind de a sale valuri amvona creștinească AL. [De origină slavo-greacă].
8. [Scriban] amvón, V. anvon.
9. [MDA2] ambon sn vz amvon
10. [MDA2] amvoană sf vz amvon
11. [MDA2] amvonă sf vz amvon
12. [MDA2] anvoană sf vz amvon
13. [MDA2] anvon sn vz amvon
14. [Scriban] anvón n., pl. oane și urĭ (ngr. ánvon, vgr. ámbon, d. anabaíno, mă suĭ; vsl. amŭvonŭ, amŭbonŭ). Tribuna de pe care se predică în biserică. – Și advón (Od.). Greșit scris amvon. Vechĭ și ambón (după vsl.).
15. [DOOM 3] amvon s. n., pl. amvoane
16. [DOOM 2] amvon s. n., pl. amvoane
17. [IVO-III] amvon, -voane.
18. [DER] amvon (amvoane), s. n. – Construcție (ca un balcon) într-o biserică, de unde se predică sau se citește evanghelia. Mr. amvun. Ngr. ἄμβων, sau sl. amŭbonŭ.
19. [DRAM 2015] amvon, amvoane, s.n. – (bis.) Podium sau balcon într-o biserică, de unde se citește evanghelia și se ține predica. – Din sl. amǔvonǔ (DER, DEX, MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL