1. [DEX '09] AMBIGUIZAT, -Ă, ambiguizați, -te, adj. Care a devenit ambiguu. [Pr.: -gu-i-] – V. ambiguiza.
2. [MDA2] ambiguizat, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: ambiguiza] (Liv) Care a devenit ambiguu.
3. [DEX '09] AMBIGUIZA, ambiguizez, vb. I. Tranz. A face să devină ambiguu. [Pr.: -gu-i-] – Ambiguu + suf. -iza.
4. [MDA2] ambiguiza vt [At: DEX2 / Pzi: ~zez / E: ambiguu + -iza] (Liv) A face să devină ambiguu.
5. [DEX '98] AMBIGUIZA, ambiguizez, vb. I. Tranz. (Livr.) A face să devină ambiguu. [Pr.: -gu-i-] – Ambiguu + suf. -iza.
6. [MDN '00] AMBIGUIZA vb. tr. a da un caracter ambiguu. (< ambiguu + -iza)
7. [DCR2] ambiguiza vb. I (livr.) A face să devină ambiguu ◊ „Propozițiile teoretice atât de limpezi în capitolul «Lectura și cărțile ei» riscă să fie ambiguizate astfel de o aplicație inadecvată [...]” Sc. 14 I 78 p. 4 (din ambiguu + -iza; DEX-S)
8. [DOOM 3] ambiguiza (a ~) (desp. -gu-i-) vb., ind. prez. 1 sg. ambiguizez, 3 ambiguizează; conj. prez. 1 sg. să ambiguizez, 3 să ambiguizeze
9. [DOOM 2] *ambiguiza (a ~) (-gu-i-) vb., ind. prez. 3 ambiguizează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL