1. [DEX '09] AMBASADOR, -OARE, ambasadori, -oare, s. m. și f. Reprezentant diplomatic cu rangul cel mai înalt. ♦ Persoană trimisă cu o misiune specială pe lângă un stat sau un for internațional. – Din fr. ambassadeur.
2. [MDA2] ambasador, ~oare sf [At: NEGRUZZI, S. I, 178 / Pl: ~i, ~oare / E: fr ambassadeur] 1 Persoană însărcinată cu o misiune diplomatică pe lângă un guvern străin. 2 (Spc) Șeful unei misiuni diplomatice permanente de primul rang a unui stat pe lângă guvernul altui stat. 3 (Irn; pex) Persoană trimisă de cineva cu o însărcinare.
3. [CADE] *AMBASADOR l. sm. ⏲ 1 Persoană trimisă de un prinț sau Stat suveran să reprezinte pe lîngă o curte străină interesele Statului și persoana Suveranului de la care a primit misiunea, sol: a fost numit ~ al Angliei la Paris ¶ 2 pr. ext. Persoană trimisă pe lîngă alt cineva cu însărcinarea de a face oare-care demersuri sau de a-i comunica ceva: nu m’am putut înțelege cu ~ul pe care mi l-ai trimis. II. AMBASADOARE (pl. -doare) sf. 1 Soția unui ambasador ¶ 2 pr. ext. Femeie trimisă pe lîngă cineva cu o misiune oare-care [fr.].
4. [DEX '98] AMBASADOR, ambasadori, s. m. Reprezentant diplomatic cu rangul cel mai înalt. ♦ Persoană trimisă cu o misiune specială pe lângă un stat sau un for internațional. – Din fr. ambassadeur.
5. [DLRLC] AMBASADOR, ambasadori, s. m. 1. Reprezentant diplomatic plenipotențiar de rang superior al unui stat pe lîngă alt stat. Ambasadorul a prezentat președintelui personalul ambasadei. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2723. A fost mai apoi ambasador în Englitera. NEGRUZZI, S. I 178. 2. Persoană trimisă cu o misiune specială, importantă, pe lîngă un stat sau un for internațional. ◊ Fig. Poporul romîn primește cu dragă inimă pe tinerii soli ai popoarelor, adevărați ambasadori ai dorinței de pace și de viață a omenirii. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2723.
6. [DLRM] AMBASADOR, ambasadori, s. m. Reprezentant diplomatic plenipotențiar de rang superior. ♦ Persoană trimisă cu o misiune specială pe lîngă un stat sau un for internațional. – După fr. ambassadeur.
7. [DN] AMBASADOR s.m. Reprezentant diplomatic de rang superior, însărcinat să reprezinte un stat pe lîngă un alt stat. ♦ Persoană care are o misiune specială pe lîngă un stat sau o organizație internațională. [< fr. ambassadeur].
8. [MDN '00] AMBASADOR, -OARE s. m. f. 1. diplomat de cel mai înalt rang, care reprezintă un stat pe lângă un alt stat sau o organizație internațională. 2. persoană însărcinată cu o misiune, cu un mesaj. (< fr. ambassadeur)
9. [Șăineanu, ed. VI] ambasador m. reprezentantul unui Stat pe lângă alt Stat.
10. [Scriban] *ambasadór m. (fr. ambassadeur, d. mlat. ambactiator, de unde s’a făcut ambasseor, apoĭ -adeur supt infl. it. ambasciatore). Reprezentantu unuĭ stat mare în alt stat mare, superior în rang ministruluĭ plenipotențiar, care reprezintă state maĭ micĭ.
11. [DOOM 3] ambasador s. m., pl. ambasadori
12. [DOOM 2] ambasador s. m., pl. ambasadori
13. [Argou] ambasador, -oare, ambasadori, -oare s. m., s. f. (intl.) 1. complice la un delict 2. proxenet
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL