1. [DEX '09] ALTERCAȚIE, altercații, s. f. Schimb violent de cuvinte între două sau mai multe persoane. – Din fr. altercation, lat. altercatio, -onis.
2. [MDA2] altercație sf [At: CĂLINESCU, E. O. II, 34 / V: (înv) ~iune (pl: ~ni) / Pl: ~ii / E: fr altercation] 1 Schimb violent de cuvinte. 2 (Pex) Ceartă.
3. [DEX '98] ALTERCAȚIE, altercații, s. f. (Livr.) Schimb violent de cuvinte între două sau mai multe persoane. – Din fr. altercation, lat. altercatio, -onis.
4. [DLRLC] ALTERCAȚIE, altercații, s. f. (Rar) Schimb violent de cuvinte; ceartă. Am avut cu ea și altercații. IBRĂILEANU, A. 28. – Variantă: altercațiune (DUMITRIU, B. F. 161) s. f.
5. [DLRM] ALTERCAȚIE, altercații, s. f. (Rar) Schimb violent de cuvinte; ceartă. – Fr. altercation (lat. lit. altercatio, -onis).
6. [DN] ALTERCAȚIE s.f. Ceartă; dispută violentă, schimb de cuvinte grele. [Gen. -iei, var. altercațiune s.f. / cf. fr. altercation, lat. altercatio].
7. [MDN '00] ALTERCAȚIE s. f. ceartă; dispută violentă. (< fr. altercation, lat. altercatio)
8. [MDA2] altercațiune sf vz altercație
9. [CADE] *ALTERCAȚIUNE, *ALTERCAȚIE sf. Ceartă, gîlceavă, neînțelegere [fr. < lat.].
10. [DLRLC] ALTERCAȚIUNE s. f. V. altercație.
11. [DN] ALTERCAȚIUNE s.f. v. altercație.
12. [Șăineanu, ed. VI] altercați(un)e f. ceartă, dispută.
13. [Scriban] *altercațiúne f. (lat. altercátio, -ónis). Schimb de vorbe, ceartă. – Și -áție.
14. [DOOM 3] altercație (dispută) (desp. -ți-e) s. f., art. altercația (desp. -ți-a), g.-d. art. altercației; pl. altercații, art. altercațiile (desp. -ți-i-)
15. [DOOM 2] altercație (dispută) (-ți-e) s. f., art. altercația (-ți-a), g.-d. art. altercației; pl. altercații, art. altercațiile (-ți-i-)
16. [MDO] altercație
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL