1. [DEX '09] ALBICIOS, -OASĂ, albicioși, -oase, adj. Care bate în alb; (rar) albiu, albui, alburiu. – Alb + suf. -icios.
2. [MDA2] albicios, ~oasă a [At: CANTEMIR, I. I. II, 81 / Pl: ~oși, ~oase / E: alb + -icios] Care bate în alb (1) Si: alburiu, albui, (rar) albiu, albuleț, (reg) alboi, (rar) albiniu, (îvr) albotin.
3. [CADE] ALBICIOS adj. De un alb slab sau de o coloare ce se apropie de alb: Sus pe culme bradul verde, Sub zăpada albicioasă, Printre negură se pierde (ALECS.).
4. [DLRLC] ALBICIOS, -OASĂ, albicioși, -oase, adj. De o culoare care se apropie de alb, care bate în alb. Luna scăpata, gonită de luceafărul albicios al dimineții. ODOBESCU, S. I 145. Dunga mare, albicioasă de pe cer, numită de învățați calea lactee, se cheamă In popor «drumul robilor». ȘEZ. I 233.
5. [DLRM] ALBICIOS, -OASĂ, albicioși, -oase, adj. Care bate în alb. – Din alb2 + suf. -ic-ios.
6. [Șăineanu, ed. VI] albicios a. puțin alb, care bate în alb: materie albicioasă.
7. [Scriban] albicĭós, -oásă adj. (d. albit). Cam alb, care bate’n alb.
8. [DOOM 3] albicios adj. m., pl. albicioși; f. albicioasă, pl. albicioase
9. [DOOM 2] albicios adj. m., pl. albicioși; f. albicioasă, pl. albicioase
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL